Târgovişte: Criza triază dâmboviţenii aflaţi la muncă în Italia
0
Foarte mulţi dintre aceştia, cei din construcţii în special, au început să se întoarcă acasă, pe moment şansele de a se reangaja fiind reduse. Există şi cazuri fericite în care românii muncesc în continuare şi o duc bine.
În domeniul construcţiilor, efectele crizei se resimt de ceva vreme, foarte mulţi dintre cei care lucrau în acest domeniu plănuind să revină sau sunt deja acasă. Costurile destul de ridicate din Italia îi fac pe români să îşi schimbe optica în legătură cu munca în străinătate. „Sunt foarte mulţi cei care vor să se întoarcă, în special cei care lucrează în construcţii, domeniul în care se simte cel mai mult criza. În Italia, dacă nu ai ce munci, mai bine pleci, este foarte greu să trăieşti, totul costă foarte mult”, a declarat Ionuţ, un român proaspăt întors din Italia.
Unii dintre dâmboviţenii plecaţi la muncă au renunţat pe moment la ideea de a munci în străinătate şi se orientează către satele din care provin, pe munca în propriile gospodării, şansele de a se angaja, în Târgovişte sau în judeţ, fiind reduse. „Am lucrat timp de trei ani la o firmă în Brescia, construiam blocuri, dar acum este linişte. Aproape totul este blocat, nu mai am ce face acolo, am tot căutat altceva dar este foarte greu. M-am întors acasă, nu ştiu ce o să lucrez, poate chiar să mă îngrijesc de gospodăria mea, de grădină, de animale, până s-or mai linişti lucrurile”, ne spune Costin, un localnic din Pietrari.
Lipsa banilor, principala cauză a plecării în străinătate
Românii au ales calea emigrării pentru că banii primiţi pe munca pe care o prestau în ţară erau foarte puţini, neexistând posibilitatea de a pune deoparte. „Munceam mai mult de opt ore pe zi şi sâmbăta, făceam şi naveta la Bucureşti, cu toate acestea nu ajungeau banii, de aceea am ales să plec. Patronii sunt cum sunt, nu plătesc, nici acolo nu te pupă patronii dar dacă munceşti şi nu tragi chiulul, eşti apreciat şi plătit”, a declarat George Comănescu, un târgoviştean aflat de doi ani la muncă în Italia.
„Încerc să aduc şi familia lângă mine”
George este absolvent al Facultăţii de Inginerie din cadrul Universităţii Valahia din Târgovişte şi de doi ani a plecat la Padova. Acum lucrează la o firmă care asigură materiale promoţionale din lemn, mobilier pentru târguri şi expoziţii. „La 1200 de euro, cam atât este salariul mediu pentru necalificaţi, ai de plătit 300 de euro chiria, 150 de euro utilităţile (curent şi apă) şi de 150 de euro manânci, mai rămâi cu 600 de euro pe care îi trimiţi acasă. Cel mai bine e să fii acolo cu familia, pentru că atunci când eşti singur, cheltuieşti mai mult”, spune George.
Îi este foarte greu, dorul de familie şi de părinţi fiind uneori foarte puternic, dar încă nu s-ar întoarce acasă. „Am lăsat acasă soţia şi copilul, stăm de vorbă în fiecare seară pe internet, îmi este foarte dor de ei, câteodată fiul meu îmi zice să îl iau în braţe, sunt zile în care îmi este foarte greu dar când vezi că la trei-patru luni reuşeşti să strângi 2000-2500 de euro, tragi mai departe”, povesteşte George.
Nu s-ar întoarce în ţară, cel puţin deocamdată, „este foarte multă mitocănie şi mizerie, asta mă deranjează cel mai mult. Eu încerc să îmi iau şi familia acolo lângă mine dar deocamdată aştept să mai crească copilul”, a adăugat George.
Se încarcă comentariile...
