Secretul marelui jaf din 1959, când o maşină a BNR a fost jefuită de o sumă uriaşă. Ce pedepse au primit hoţii

Publicat: 25.03.2016 06:03

Ultima actualizare: 06.08.2022 09:25

În dimineaţa zilei de 29 iulie 1959, şase persoane, cinci bărbaţi şi o femeie, au jefuit o maşină a Băncii Naţionale Române, reuşind să fure aproape 1,7 milioane de lei, o sumă uriaşă la acea vreme. Bandiţii au fost prinşi la şase săptămâni de la comiterea jafului. Dacă bărbaţii au fost condamnaţi la moarte, femeia a primit închisoare pe viaţă, deoarece era mamă a doi copii.

La data de 29 iulie 1959, banda lui Ioanid formată din şase persoane a reuşit să jefuiască o maşină a Băncii de Stat a Republicii Populare Române şi să fure circa 1,6 milioane de lei. Miliţia şi Securitatea a deschis atunci o anchetă complexă pentru prinderea făptaşilor. Autorii, respectiv Alexandru Ioanid, Paul Ioanid, Igor Sevianu, Monica Sevianu, Saşa Muşcat şi Haralambie Obedeanu, au fost prinşi la şase săptămâni de la comiterea jafului. După două luni de proces, cei şase au fost condamnaţi la moarte, însă doar Monica Sevianu a scăpat de execuţie, deoarece era mamă.

Autorii jafului nu erau persoane ce să fi avut până la acea dată probleme cu legea. De origine evrei, membrii bandei lui Ioanid erau chiar persoane intelectuale, doi dintre ei fiind profesori universitari, doi ziarişti, un inginer şi un locotenent – colonel de miliţie. La data comiterii jafului, aceştia aveau vârste cuprinse între 31 şi 42 de ani.

Alexandru Ioanid era membru al partidului comunist şi fost şef al direcţiei judiciare a Miliţiei. El a fost destituit din funcţia de director în luna martie 1959, iar în mai 1959 s-a pensionat. La momentul comiterii loviturii, Alexandru Ioanid era fost locotenent – colonel de miliţie.

Paul Ioanid, fratele mai mic al lui Alexandru Ioanid, era inginer la bază, însă preda cursuri de balistică la Academia Militară.

Igor Sevianu, inginer de aviaţie la bază, era şomer în momentul comiterii jafului, după ce în anul 1957 a fost concediat de la Oficiul Naţional de Turism. Acesta era şi el membru al partidului comunism.

Monica Sevianu, nevasta lui Igor Sevianu, era de profesie ziaristă şi a lucrat la radio până în anul 1957 când a fost dată afară din cauză că nu avea studii superioare.

Saşa Muşat era vărul soţiei lui Emil Bodnăraş. În anii ’40, acesta a fost trimis în Franţa ca agent sub acoperire, însă a fost desconspirat şi trimis înapoi în România, unde a început să predea istorie la Universitatea din Bucureşti. Saşa Muşat a fost profesor universitar până în 1958, când a fost concediat deoarece nu avea doctoratul.

Haralambie Obedeanu era fost ziarist la Scânteia şi decan al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Academiei „Ştefan Gheorghiu”. La momentul comiterii jafului, el fusese schimbat din funcţia de decan.

Cum s-a desfăşurat jaful din 29 iulie 1959

În dimineaţa zilei de 29 iulie 1959, un autoturism Skoda ce aparţinea Băncii de Stat a Republicii Populare Române, în care era transportată suma de 1.686.000 de lei, s-a oprit în faţa unei filiale de pe Calea Giuleşti. În acel moment dintr-un taxi au coborât patru bărbaţi şi o femeie, toţi cu cagule şi înarmaţi cu pistoale. Aceştia au reuşit să-i imobilizeze pe şoferul maşinii băncii, precum şi pe însoţitorul lui, plecând în mai puţin de un minut cu doi saci plini cu bani.

După comiterea jafului, atacatorii s-au urcat în taxi şi au trecut podul Ciurel, oprindu-se undeva pe un câmp, loc unde au fost văzuţi de un băiat ce a anunţat autorităţile. În locul respectiv, miliţienii au găsit 138.000 de lei, în bancnote mici. Taxi-ul folosit la comiterea loviturii, a fost găsit pe strada Doctor Teohari, în interior aflându-se suma de 213.000 de lei. Bandiţii au ajuns la locuinţa soţilor Sevianu, unde au împărţit banii, suma furată fiind una extrem de mare pentru acea vreme, undeva la 250.000 de dolari.

„Pe 28 iulie 1959, orele 8:00 dimineaţa, un grup de cinci indivizi înarmaţi, patru bărbaţi şi o femeie, purtând măşti pe faţă şi mănuşi, au atacat şi jefuit maşina Skoda Station, cu numărul de circulaţie 53693 B, proprietate a Băncii de Stat a oraşului Bucureşti, ce staţiona în faţa filialei B.R.P.R. a raionului Gheorghe Gheorghiu-Dej, de unde au furat suma de 1.686.000 lei. După comiterea atacului bandiţesc, autorii au dispărut, folosindu-se de un autoturism getax marca Moskvici, îndreptându-se spre punctul numit Ciurel. Pe malul Dâmboviţei, în apropiere de moara Ciurel, bandiţii au abandonat suma de 138.000 lei, care au fost găsiţi de cetăţeni şi predaţi organelor de stat. Continuându-şi drumul, bandiţii au abandonat maşina în Str. Dr. Teohari, cartierul Panduri, lăsând în interiorul ei suma de 213.000 lei, care au fost găsiţi de organele de stat, plecând cu suma de 1.335.000 lei asupra lor. Datorită muncii informative desfăşurată de organele securităţii de stat, la data de 17 septembrie 1959, orele 19:00, au fost arestaţi autorii acestui act bandiţesc şi unii din complicii şi favorizatorii lor“, se arăta într-un raport al Comisiei de Anchetă a Securităţii Statului.

La şase săptămâni de la comiterea jafului, la data de 18 septembrie 1959, autorii au fost prinşi, iar banii furaţi au fost recuperaţi. După două luni de anchetă, dosarul a fost trimis spre judecare. La 23 noiembrie 1959, a avut loc procesul, cei cinci bărbaţi fiind condamnaţ la moarte, în timp ce Monica Sevianu a primit închisoare pe viaţă deoarece avea doi copii. Execuţia bandiţilor din gaşca lui Ioanid a avut loc la data de 18 februarie 1960, la ora 20.00, în interiorul închisorii Jilava. Monica Sevianu a stat după gratii până 1964, când a fost eliberată în baza unui decret dat de Nicolae Ceauşescu. Femeia a fugit în Israel, în anul 1970, unde a şi murit şapte ani mai târziu.