Povestea românului care a salvat de la moarte 20.000 de evrei. A folosit un şiretlic temerar pentru a-l îndupleca pe mareşalul Antonescu
0
Traian Popovici a fost primarul oraşului Cernăuţi în timpului celui de-al Doilea Război Mondial. El a rămas cunoscut în istorie pentru că a salvat de la moarte 20.000 de evrei din Bucovina, după ce s-a opus deportării lor în Transnistria.
Traian Popovici, fost primar al oraşului Cernăuţi, a rămas cunoscut în istorie pentru că a salvat de la deportare 20.000 de evrei din Bucovina. Eroul bucovinean s-a născut la data de 17 octombrie 1892, în localitatea Udeşti, din judeţul Suceava şi a decedat în anul 1946 în comuna suceveană Fundu Moldovei.
La sfârşitul Primului Război Mondial, Traian Popovici a absolvit cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Cernăuţi. În anul 1914, la începutul războiului, eroul bucovinean s-a înrolat în armata română şi a luptat pentru statul român, până la finele războiului. În perioada interbelică, acesta a lucrat ca şi avocat în Cernăuţi, însă după ocuparea Bucovinei de Nord, în iunie 1940, Traian Popovici a fugit în Bucureşti, continuându-şi meseria.
În anul 1941, mareşalul Ion Antonescu i-a cerut lui Popovici să devină primarul Cernăuţiului, însă dacă la început a refuzat, într-un final la 1 august 1941, el a fost numit de către guvernatorul militar al Bucovinei, Alexandru Rioşanu, primar al oraşului Cernăuţi.
„Câteva zile de la declanşarea războiului, am fost chemat telefonic la Ministerul Afacerilor Interne, unde, la secretariatul general, mi s-a comunicat că sunt luat în vedere a fi trimis în Bucovina, cu calitatea de primar al Municipiului Cernăuţi. La nedumerirea mea cum s-a ajuns la această alegere în persoana mea, mi s-a spus că dl. Ministru de Interne în urma referinţelor culese, s-ar fi oprit asupra persoanei mele, din tabloul celor ce i-au fost propuşi”, scrie Traian Popovici, în cartea sa „Spovedania”.
La două luni de la numirea în funcţie, Traian Popovici a fost înştiinţat de Alexandru Rioşanu că trebuie să realizeze un ghetou evreiesc în Cernăuţi, aducându-i totodată la cunoştinţă ordinul de evacuare a evreilor. Eroul bucovinean nu a fost de acord cu propunerea guvernatorului militar al Bucovinei, arătând că:
”Câteva zile după instalarea mea ca primar, am avut ocazia să vorbesc într-o audienţa de lucru cu guvernatorul Rioşanu, asupra problemelor evreieşti. Decedatul guvernator îmi cerea să procedez la delimitarea unui cartier de oraş căruia voia să-i dea destinaţie de gheto. I-am expus punctul meu de vedere net şi i-am arătat enormitatea acestei măsuri medievale, raportată la gradul de cultură a evreimii cernăuţene, i-am arătat că din punct de vedere tehnic nu pot admite aspectul degradant al închiderii unei părţi din oraş în baricade de sârmă ghimpată şi în îngrădituri de scândură”.
Evreii urmau să trăiască în nişte condiţii oribile. Ei nu aveau voie să iasă din ghetou după ora 18.00, iar în acel spaţiu trebuiau să locuiască 50.000 de evrei, deşi în mod normal nu putea fi adăpostiţi decât 10.000. Deoarece a refuzat propunerea colonelului Rioşanu şi nu a susţinut politica antisemită a Germaniei naziste, Traian Popovici s-a ales cu porecla de „jidovitul”.
Evrei din Cernăuţi deportaţi în Transnistria:
La scurt timp, guvernatorul Rioşanu a murit din cauza unei operaţii nereuşite, fiind înlocuit în funcţie de generalul Corneliu Calotescu. Acesta a început un proces de „românizare” a Cernăuţiului.
„Se succed măsurile restrictive împotriva evreilor, într-un ritm de cascadă. Interzicerea exercitării profesiunii – medicii evrei având dreptul numai la consultarea pacienţilor coreligionari – închiderea accesului pentru copii şi tineretul evreu la şcolile publice şi interzicerea funcţionării serviciului divin chiar şi la sărbătorile lor cele mai mari.
Interzicerea la ghişeele publice (bănci şi poştă) de a plăti evreilor sumele trimise ca ajutoare familiale sau derivând ele din plăţi comerciale ce li se cuveneau. Predarea devizelor sub pedeapsă de moarte, de aparate de radio, maşini etc. Scoaterea forţată la muncă chiar şi a intelectualilor pe străzi, pieţe publice, localuri, cazărmi etc., fără drept la vreo remuneraţie.
Rechiziţionarea de mână specializată în industrii şi alte întreprinderi ale statului sau particulare, cu plata unei sume minimale, din cari mai trebuiau să cedeze 30% serviciului de românizare”, explică Traian Popovici în cartea sa „Spovedania”.
Cum a salvat eroul bucovinean 20.000 de evrei
La data de 10 octombrie 1941, generalul Calotescu l-a anunţat pe Traian Popovici că toţi evreii din Cernăuţi vor fi deportaţi în Transnistria. Totodată, i-a explicat că la îmbarcarea acestora în trenuri le poate oferi câte patru pâini de om. Nemulţumit de această decizie, Popovici a negociat cu guvernatorul bucovinean, obţinând dreptul de a nominaliza 200 de evrei ce ar urma să scape de deportare.
Cum nici acest rezultat al negocierii nu a fost pe placul lui Traian Popovici, bucovineanul a luat legătura directă cu mareşalul Antonescu căruia i-a explicat că evreii erau mult prea importanţi pentru economia Cernăuţiului, iar dacă aceştia vor fi deportaţi va fi afectată producţia de război a oraşului. În urma acestor insistenţe, evreii specializaţi ca meşteri în tot felul de industrii, medici, ingineri, magistraţi sau avocaţi au scăpat de la deportare. Astfel, Traian Popovici a reuşit să salveze de la moarte circa 20.000 de evrei.
„După consumarea lucrărilor de deportare şi după exodul celor sortiţi plecării, a rezultat un număr de 16.569 persoane exceptate de la deportare la un număr de 5.619 autorizaţii revizuite pe capi sau membri de familie. La acesta se adaugă numărul celor ce au rămas în Cernăuţi cu aşa numitele „autorizaţii Popovici”, urcându-se numărul total al evreilor rămaşi în Cernăuţi după recensământul biroului populaţiei în 16 decembrie 1941, la 19.689 suflete, iar după cartela eliberată de primărie în mai 1942, la 19.521. Evacuat a fost exact un număr de 28.391 evrei. Acesta numai din oraşul Cernăuţi. Care este cifra celor ridicaţi din lagărele nordului provinciei şi din oraşele de sud nu aş putea preciza. Cred să fi fost cca. 50-60.000 suflete”, a mai arătat Traian Popovici.
Eroul bucovinean a decedat la data de 4 iunie 1946, în satul sucevean Colacu din comuna Fundu Moldovei. El a fost înmormântat în curtea bisericii din localitate.
Se încarcă comentariile...
