Povestea lui Pazvante Chiorul, soldatul otoman care s-a răzvrătit împotriva stăpânirii otomane şi a jefuit Muntenia
0Osman Pazvantoglu a fost un soldat otoman, devenit un rebel împotriva stăpânirii otomane, apoi guvernator al paşalei Vidin din 1799. În urma unor bătălii îşi pierde un ochi, de unde i se trage şi numele popular de „Pazvante Chiorul“. În limba română a rămas expresia „de pe vremea lui Pazvante Chiorul“, care indică ceva foarte vechi.
„Pazvante Chiorul” (1758 – 1807), pe numele său real Osman Pazvantoglu, a fost un soldat otoman ce s-a răzvrătit împotriva stăpânirii otomane, creând „statul” independent Vidin, al cărui conducător a şi devenit. El s-a născut în Bosnia, loc de unde provenea bunicul său. Pazvante Chiorul a început să lucreze ca mercenar pentru Nicolae Mavrogheni, domnitor fanariot din Ţara Românească, însă în scurt timp îl trădează şi pe acesta, fiind salvat de la moarte însă de către un revoluţionar grec.
Osman Pazvantoglu a strâns o armată de mercenari şi a pornit o răscoală împotriva sultanului Selim III. Acesta a reuşit să creeze un „stat” independent, care avea capitala la Vidin (Bulgaria). Teritoriul ţării conduse de Pazvante Chiorul era cuprins între Dunăre şi Munţii Balcani, undeva de lângă Belgrad şi până la Varna.
În anul 1798, sultanul Selim III a trimis o armată numeroasă spre Vidin, în fruntea căreia se afla Husein Kucuk. Acesta nu a reuşit să-l învingă pe Pazvante Chiorul, găsindu-l vinovat pentru înfrângere pe domnitorul muntean Constantin Hangerli, care nu i-a venit în sprijin, motiv pentru care Hangerli a şi fost ucis de turci. Anul următor, Pazvante Chiorul este iertat de sultanul turc, care îl numeşte paşă de Vidin.
„După ce a condus o revoltă împotriva Imperiului Otoman, Pazvante Chiorul şi-a creat un stat independent la sud de Dunăre. El a fost iertat de către sultanul otoman, astfel că începând cu anul 1799, a organizat numeroase jafuri prin întreaga Ţara Românească, cu predilecţie în zona Olteniei, până când ar fi fost omorât de către haiducul Iancu Jianu”, a explicat istoricul sucevean Ilie Gliga.
După ce este numit paşă, Pazvante Chiorul organizează mai multe jafuri în Ţara Românească. În anul 1800, soldatul otoman, însoţit de armata sa de mercenari, au atacat oraşul Craiova, dând foc la întreaga localitate. Din cele aproape 7.000 de case din Muntenia, doar undeva la 300 au scăpat de flăcări. Din cauză că nu reuşea să-l oprească pe Pazvante Chiorul, domnitorul Alexandru Moruzi a părăsit tronul ţării.
La începutul anului 1802, în capitala Bucureşti a fost lansat un zvon conform căruia Pazvantoglu urma să vină cu armata sa în oraş. Până şi domnitorul Mihai Şuţu a fugit din Bucureşti, lăsând în urma sa o garnizoană neplătită, care a refuzat să apere oraşul. Bucureştiul a devenit pradă infractorilor, oraşul fiind salvat de către trupele otomate. În urma acestui episod, domnitorul fanariot Mihai Şuţu este alungat din Ţara Românească.
Moartea lui Pazvante Chiorul
Detaliile despre moartea lui Pazvante Chiorul nu sunt foarte clare. Există două variante, conform cărora fie a fost otrăvit, fie a fost omorât de haiducul oltean Iancu Jianu.
Una dintre ipoteze arată că la începutul anului 1807, Pazvantoglu a fost otrăvit de medicul din Vidin, care ar fi fost plătit de sultanul otoman pentru a-l asasina pe Pazvante Chiorul.
Cealaltă ipotează scoate în evidenţă faptul că, în anul 1809, celebrul haiduc Iancu Jianu a organizat un atac la sud de Dunăre, împotriva lui Pazvante Chiorul, ocazie cu care acesta din urmă a fost omorât. Atacul lui Jianu a fost ca un răspuns împotriva jafurilor date de mercenarii lui Pazvantoglu în zona Craiovei.
Porecla de Pazvante Chiorul provine de la faptul că Pazvantoglu şi-a pierdut un ochi în urma unei bătălii. În limba română a rămas expersia „de pe vremea lui Pazvante Chiorul”, care indică ceva foarte vechi.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
