Asasinarea domnitorului care s-a opus cedării Bucovinei. Grigore al III-lea Ghica a fost ucis de cel mai bun prieten
0Grigore al III-lea Ghica a fost domnitorul Moldovei în perioada în care turcii şi ruşii au hotărât ca Bucovina să ajungă în posesia Imperiului Habsburgic. Cum Ghica s-a opus vehement acestei decizii, Poarta a ordonat asasinarea sa.
Grigore al III-lea Ghica a fost domnitor al Moldovei în două rânduri, între martie 1764 – ianuarie 1767 şi septembrie 1774 şi septembrie 1777, precum şi conducător al Ţării Româneşti între octombrie 1768 şi noiembrie 1769.
Acesta a fost fiul lui Alexandru Matei Ghica, diplomat ce a fost asasinat de otomani. Grigore al III-lea Ghica a fost un duşman declarat al Imperiului Austriac şi un apropiat al Imperiului Ţarist. Pe plan intern, el a fost apreciat de moldoveni deoarece a pus capăt abuzurilor, a construit fabrici şi şcoli, aducând într-un fel sau altul bunăstarea în ţară.
La sfârşitul războiului dintre ruşi şi turci, dintre 1768 şi 1774, în urma căruia otomanii au fost înfrânţi, a fost încheiat Trataul de la Kuciuk – Kainargi. Cu această ocazie, Bucovina a fost cedată Imperiului Habsburgic, iar pe tronul Moldovei a fost pus din nou Grigore al III-lea Ghica, care fusese înlocuit în 1767 de Grigore Callimachi.
Domnitorul moldovean şi boierii săi s-au opus vehement pierderii Bucovinei, iar acest lucru i-a fost fatal lui Ghica. Habsburgii le-au cerut turcilor să-l elimine pe conducătorul aflat pe tronul Moldovei, iar aceştia din urmă s-au conformat şi au trimis la curtea lui Grigore al III-lea Ghica un capugiu, care l-a asasinat pe domnitorul moldovean.
Scena asasinării lui Ghica este descrisă de Mihail Kogălniceanu, care prezintă cum capugiul Capigibaşa aflat într-o locuinţă din Iaşi a pus la cale omorârea domnitorului ce a îndrăznit să se opună cedării Bucovinei.
„Poarta, când hotărî moartea lui Ghica, ştiu foarte bine că nu-şi va putea împlini grozavul scop decât prin ascuns vicleşug, căci cunoştea vetejia domnului. Pentru aceea, dar, alese pe Ahmed-beg capigibaşa, cel mai bun prieten al lui Ghica, dându-i şi ferman de mazilire şi de ucidere. Iar pentru celelalte, îl rândui să se povăţuiască după instrucţiile lui Constantin Muruz şi a boierilor nemulţumiţi.
Capigibaşa, după ce-şi puse toate la cale ca să-şi poată împlini straşnica poruncă, purcese spre Iaşi, întovărăşit de patruzeci bostangii şi mai mulţi robi, şi intră în capitalia Moldaviei cu ceremonialul ce am văzut. Îndată după sosirea sa, se înţelese cu căpeteniile partidei nemulţumite; neîndrăznind să-şi împlinească însărcinarea chiar în curtea domnească, din pricina vitejilor delii şi copii din casă care slujeau de gardie domnului, se făcu bolnav, ca să poată mai bine înşela pe Ghica şi să-l tragă în vizunia sa; spre aceasta el se sluji de scârnavul chip ce am arătat”, arată Kogălniceanu modul cum a fost atras în capcană domnitorul moldovean.
Grigore al III-lea Ghica, deşi a fost avertizat că ar putea fi vorba despre o capcană, nu crezut niciodată că cel mai bun prieten al său ar putea complota împotriva sa şi să organizeze asasinarea sa, aşa că a mers să-l viziteze de îndată ce a aflat că Capigibaşa este bolnav.
„Patruzeci de bostangii povăţuiţi de haznetarul intrară în odaie şi se repeziră asupra bietului domn. Tocmai în minutul acela capigibaşa scosese o năframă de mătasă neagră şi o aruncă pe umerele lui Ghica strigând: Mazil! Hain! Domnul sări în picioare. Haznetarul se apropie pe din dos şi găsi vreme de-l lovi drept între umere, făcându-i o rană de moarte. Ghica răcni ca un leu ranit şi se smuci. Atunce o luptă amarnică se aţâţă: unul improtiva a patruzeci, două braţe fară arme împrotiva a patruzeci de hangiare. (...) Fapta nelegiuirii era sfârşită, Ghica pică mort lângă fereastră, şi turcii strigară: Allah! Atunce ceasornicul turnului de la Trei-Sfetitele bătu trei ceasuri şi jumătate de noapte. Aşa muri bietul Ghica vodă, jertfă a patriotismului şi a bunătăţii sale. Trupul său dezbrăcat de cabaniţa regală, gol însuşi de cămeşă, făr' de cap, fu aruncat în ogradă, unde zăcu mai multe zile batjocorit de turci. Averea lui toată fu confiscată în folosul Împărăţiei; doamna şi cu domniţele cernite fură purcese în robie la Constantinopol. Asemene şi capul său sângerat fu dus de împodobi mai multe săptămâni poarta padişahului otomanilor”, aşa a descris Mihail Kogălniceanu scena asasinării lui Grigore al III-lea Ghica.
Trupul domnitorului se află şi astăzi înmormântat în Biserica Sfântul Spiridon din Iaşi.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
