„Sfântul Andrei, sărbătoarea în care bătrânii Bărăganului se pregăteau pentru un nou an agrar

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, în Bărăgan sărbătoarea „Sfântului Andrei” a avut şi semnificaţii agrare. Dis de dimineaţa, gospodinele presară în ulcele mici de lut seminţe de grâu, pe care le ţin la germinat până în prima zi a anului nou.

Dacă grâul încolţit este verde şi frumos, bătrânii satelor prevăd un an agrar bun, în care pământul va da foarte multe roade.

De asemenea, tot dimineaţa, femeile ies în ogradă şi taie câteva crenguţe din pomii fructiferi, pe care le pun, apoi, într-un vas cu apă.

Potrivit obiceiului, dacă ramurile înmuguresc, oamenii vor avea parte de un an nou îmbelşugat. Pe 1 ianuarie, crenguţele sunt luate de fetele tinere, care pleacă la sorcovit prin gospodăriile vecinilor. De Sfântul Andrei, fetele mari din zona Bărăganului încearcă să îşi afle ursitul.

Ele frământă o turtiţă, în care înfig un căţel de usturoi, pe care, apoi, o mănâncă. Noaptea, spun ele, aşteaptă să le apară în vis bărbatul hărăzit.

Peştera din Dobrogea

La aproximativ 80 de kilometri de Constanţa, în apropierea localităţii Ion Corvin, se află peştera în care s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei.

Aici, la Betleemul neamului românesc, vin în fiecare an mii de credincioşi spre a-l cinsti pe Sfântul Apostol Andrei. Conform istoricilor bisericeşti, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras din Grecia de astăzi, prin răstignire cu capul în jos pe o cruce în formă de X, numită „crucea Sfântului Andrei“.

Slobozia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite