România lucrului prost făcut: cum a dat greş un proiect de salubritate pe bani europeni, în timp ce gunoiul s-a dublat

Ialomiţa a încercat să să devină un judeţ verde, cu ajutorul banilor de la Uniunea Europeană. După 7 ani de la implementarea primelor proiecte privind gestionarea eficientă a deşeurilor, eforturile administrative s-au transformat în eşec. Deşi au fost investite sume consistente pentru crearea de firme de salubritate, proiectele au intrat la apă, iar în ultimul an suprafaţa de depozitare a gunoiului s-a dublat.

Imediat după integrarea României în Uniunea Europeană, problema gestionării eficiente a deşeurilor părea să fie luată în serios de către primarii judeţului Ialomiţa. Consiliul Europei, prin directiva 98/2008, ameninţa cu amenzi uriaşe acele localităţi care tratau problemele de mediu cu indiferenţă şi continuau să colecteze gunoaiele în locuri improprii. Una din soluţii, explicată tot de oficialii de la Bruxelles, a vizat asocierea primăriilor în vederea creării de firme care să ofere servicii eficiente de salubritate.

Proiectele au vizat dotarea cu maşini pentru strângerea gunoaielor şi crearea de rampe speciale, care să transforme gunoiul menajer în compost, produs care ulterior trebuia valorificat. În perioada 2008-2010, aproximativ 40 dintre cele 66 de primării din Ialomiţa s-au asociat în vederea creării firmelor de salubritate. Astfel, au fost înfiinţate 6 Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară, a căror misiune a vizat atragerea de fonduri europene, cu scopul de a scăpa judeţul de mormanele de gunoi aruncate la voia întâmplării de localnici. Cele mai mari dintre aceste entităţi sunt ADI Eco Vest Codri Vlăsiei Dridu şi ADI Eco 2009 Ţăndrei, asociaţii în componenţa cărora intră între 8 şi 13 localităţi rurale şi urbane din judeţul Ialomiţa.

În insolvenţă din 2014

Deşi pe hârtie planul de gestionare a deşeurilor părea să funcţioneze, o parte dintre asociaţii au devenit astăzi entităţi falimentare. Primăriile care le administrează recunosc cu jumătate de gură eşecul, fără a mai pomeni ceva de fondurile pe care le-au avut la dispoziţie de la Uniunea Europeană. Un exemplu în acest sens este ADI Eco 2009 Ţăndărei, asociaţie în componenţa căreia a intrat oraşul Ţăndărei şi alte 7 localităţi rurale din imediata sa apropiere. Asociaţia s-a înfiinţat în anul 2008, dată la care a depus un proiect cu finanţare europeană, cotat la valoarea de 2 milioane de euro, pentru înfiinţarea unui serviciu de salubritate care să deservească toate comunităţile din cadrul Asociaţiei.

Banii au fost investiţi în achiziţia de maşini de colectare a deşeurilor, a unor echipamente de sortare şi colectare a deşeurilor din pet, pubele, dar şi pentru crearea unei rampe de compost. În 2014, imediat ce a scăpat de monitorizarea Comisiei Europene, ADI Eco 2009 Ţăndărei şi-a declarat insolvenţa. Motivul a fost generat de pierderile pe care firma le-a suferit, datoriile ajungând la începutul anului în curs la 300.000 de lei. Debitele s-au înregistrat din cauza numărului scăzut de contracte de salubritate pe care cetăţenii din cele 8 localităţi din cadrul Asociaţiei le-au încheiat cu firma.

„Problema disfuncţionalităţii care a apărut în cadrul acestei entităţi, dar şi a celorlalte, a fost generată de faptul că oamenii nu şi-au încheiat contracte cu firmele de salubritate. Dezinteresul a fost atât al primarilor, care nu au făcut eforturi pentru a-i determina pe oameni să semneze respectivele contracte, cât şi al cetăţenilor, cărora nu le-a păsat unde îşi depozitează deşeurile pe care le produc“, explică Dan Popescu, directorul executiv al Gărzii de Mediu Ialomiţa.

Numărul cetăţenilor deserviţi de ADI Eco 2009 Ţăndărei depăşeşte cifra de 40.000, iar un raport privind situaţia financiară a societăţii, făcut public la începutul anului 2017, arată că numărul contractelor încheiate este sub 40%. Tot la începutul anului 2017, reprezentanţii asociaţiei au luat decizia de a mări tarifele pentru persoanele care au încheiat contracte de salubritate cu până la 4 lei. Astfel, cetăţenii oraşului Ţăndărei ar fi urmat să fie obligaţi să plătească de la 8 lei/cap de locuitor, 11,90 lei/ cap de locuitor, iar pentru cei din mediul rural valoarea preţului/cap de locuitor ajungea la 5,5 lei. Iniţiativa a rămas însă la stadiul de proiect, firma făcând în continuare eforturi pentru a scăpa de faliment.

Dezastrul din vestul judeţului

Într-o situaţie similară se află şi serviciul de salubritate înfiinţat în 2010, ADI Eco Vest Codri Vlăsiei Dridu. Datele Gărzii de Mediu Ialomiţa arată că în această Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară au fost incluse 13 localităţi rurale şi urbane din zona de vest a judeţului. Deşi au beneficiat de aproximativ 100.000 de euro pentru dotarea firmei cu utilaje pentru colectare, Asociaţia a achiziţionat doar o singură maşină de gunoi, care ar fi trebuit să strângă deşeurile de la peste 30.000 de locuitori.

Mai mult decât atât, în 2015, firma a fost implicată într-un scandal penal, după ce Camera de Conturi Ialomiţa l-a acuzat pe administratorul Eco Vest Codri Vlăsiei de delapidare. Este vorba despre primarul comunei Dridu, Valentin Turiga, care, potrivit auditorilor Camerei de Conturi Ialomiţa, ar fi folosit banii serviciului de salubritate în scop personal. Raportul Camerei de Conturi a fost înaintat spre soluţionare Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni. Contactat telefonic pentru un punct de vedere, edilul Valentin Turiga a refuzat să facă declaraţii.

Câmpuri de gunoaie

Cel mai recent control al Gărzii de Mediu Ialomiţa, realizat în aprilie 2017, arată că la momentul de faţă în judeţ există gropi de gunoi neconforme care se întind pe o suprafaţă de peste 31 de hectare. Cele mai mari depozite identificate de către inspectorii Gărzii de Mediu sunt la Feteşti-2,5 ha, Fierbinţi-1,5 ha, Cocora-4 ha, Dridu-2,2 ha, Balaciu-3 ha. Comparativ, la controlului din 2016 au fost descoperite 16 hectare acoperite cu deşeuri. „Există o anumită preocupare a autorităţilor, dar nu suficient ca să fim mulţumiţi. Vom relua controalele pentru a vedea dacă s-au aplicat măsurile de conformare“, a mai spus Dan Popescu, comisarul şef al Gărzii de Mediu Ialomiţa.

Locuitorii care fac parte din respectivele asociaţii de salubritate ar trebui să plătească următoarele sume pentru ridicarea gunoiului: între 8-10 lei de persoană pe lună în mediul urban şi între 5-7 lei de persoană pe lună în mediul rural.