Olimpiada care ţine pasul cu vremurile. „Evaluarea neutră este aur“. Cine sunt olimpicii
0
Deşi să ajungi la Olimpiada Naţională de Limba Germană este un drum extrem de anevoios, an de an sute de elevi din toată ţara se pregătesc să-şi încerce şansele. Experienţa le marchează multor elevi pentru totdeauna viaţa.
Este concursul care-i provoacă pe elevi aşa cum puţine o fac, testându-le cunoştinţele de limbă străină, bagajul de cultură generală, capacitatea de a argumenta o opinie, talentul regizoral şi actoricesc, aptitudinile artistice etc., totul în decurs de o săptămână. La final, ocupanţii primelor trei locuri câştigă, pe lângă premiile obişnuite (cărţi şi suma infima de bani acordată de minister), o experienţă de două săptămâni, anul următor, în Germania. Mai mult, această olimpiadă a schimbat chiar stilul de predare la clasă, obligându-i pe profesori să ţină pasul, astfel că şi elevii care nu fac performanţă ajung să poată citi cărţi în limba germană, să pună în scenă piese de teatru, să argumenteze.
S-a renunţat la tiparele obişnuite
Subiectele sunt unice la nivel naţional încă de la faza judeţeană, iar notarea o fac „evaluatori neutri“, profesori care s-au înscris pentru evaluare şi care primesc pe e-mail lucrările scanate. O lucrare este notată avându-se în vedere patru criterii, câte doi profesori, care evaluează separat, acordând note pentru fiecare criteriu. La final se calculează punctajul, iar elevii acced astfel la faza naţională. Dacă nu se întruneşte punctajul minim, judeţul respectiv nu va avea reprezentanţi pentru nivelul respectiv, iar asta se întâmplă destul de des.
„Totul pleacă de la evaluarea neutră, care este aur, aur. (...) Mi-am scanat lucrarea, am trimis-o, habar n-am, în viaţa mea n-am ştiut ce judeţ mi-a corectat-o“, a explicat prof. Mariana Ceauş, din cadrul Colegiului Naţional „Ion Minulescu“ Slatina, care este şi evaluator, cum se desfăşoară concursul. Sistemul nu a fost adoptat fără rezerve, însă şi-a dovedit repede eficienţa, spune prof. Ceauş, iar astăzi profesorii n-ar mai renunţa la el.
„Se face lot de 40 de lucrări şi ţi le trimite ţie. Noi ne-am înscris ca evaluatori neutri, aşa ne numim, şi primim lucrările pentru corectură. Există patru criterii de corectat, pe verticală. Eu corectez creativitatea, originalitatea şi adecvarea la temă, să zicem, dar copilul face mai multe greşeli gramaticale. Dacă corectez grosso modo pe mine mă influenţează acea latură. Aici mă duc şi mă gândesc strict. Colegul care vine pe gramatică taxează gramatica, fără să-l mai intereseze cât de «wow» este textul. Ce poţi să faci mai obiectiv la o evaluare de eseu decât asta? Sigur că rămâne doza aceea de subiectivitate, pentru că n-ai cum, dar ai încercat s-o reduci la minimum posibil. Credeţi-ne că la început a fost revoluţie, nu toată lumea a fost de acord, pentru că părea foarte ciudat să te focusezi pe un aspect fără să-l iei în calcul pe celălalt“, a explicat profesoara cum are loc evaluarea.
Performanţă după doi ani de aşteptare
Deşi la Slatina nu se studiază limba germană intensiv, elevii prof. Ceauş au fost an de an în top-ul naţional. Ei vin cu un bagaj solid încă din gimnaziu, iar cei care studiază tot la „Ion Minulescu“ sunt pregătiţi chiar de o fostă elevă a prof. Ceauş, prof. Adriana Mezdrea.
În 2022, la olimpiada încheiată relativ recent, Sara Ungureanu (clasa a XI-a) a obţinut locul I la proba de proiect şi menţiune la proba individuală şi s-a calificat în lotul naţional lărgit, iar Alexandra Căpăţînă (clasa a IX-a) a obţinut premiul III la proba de proiect. Anul acesta concursul s-a organizat doar pentru nivelul B2 (competenţe lingvistice independente), care are şi fază internaţională, de aici şi numărul mic de participanţi, din judeţul Olt calificându-se cele două eleve ale Colegiului Naţional „Ion Minulescu“ Slatina, care s-au şi întors cu premii.
Fetele şi-au dorit enorm să participe, tocmai pentru că ştiau ce oportunităţi au. Este, s-au pus de acord elevele, o experienţă unică în viaţă. Au exersat realizând zeci de eseuri pe cele mai diverse teme, tocmai pentru că pentru olimpiada de limbă germană nu ştii ce ar fi mai potrivit să pregăteşti, „poate să-ţi pice orice subiect“. Pe de altă parte, spune prof. Mariana Ceauş, iar spusele îi sunt susţinute de prof. Adriana Mezdrea, profesoara fetelor din gimnaziu, e greu să faci un portret-robot al elevului care poate performa la această disciplină. Sigur este, în schimb, că trebuie să fie motivaţi.
Sara şi Alexandra, alături de profesoarele lor Mariana Ceauş şi Adriana Mezdrea
„Este absolut determinarea lor, pentru că dacă obligi un copil să meargă la olimpiadă motivaţia nu există. Niciodată, în atâţia ani, nu mi-am ales copiii decât dacă erau motivaţi ei, iubeau limba germană şi erau dispuşi să muncească mult“, a explicat prof. Ceauş. Însă e nevoie de mult mai mult decât dragostea pentru limba germană. Elevii este necesar să fie pasionaţi de lectură în general, pentru că proba de eseu dă măsura cunoştinţelor lor în multe alte domenii.
Sara şi Alexandra au început pregătirea efectiv pentru olimpiadă în luna ianuarie a acestui an, nu s-a ştiut, până atunci, dacă se va organiza competiţia sa nu. În schimb, din septembrie au tras tare pentru examenele de certificare Goethe, un obiectiv pe care toţi copiii îndrăgostiţi de limba germană îl au. Dezamăgiţi au fost însă colegii care s-au pregătit şi ei pentru olimpiadă, dar pentru alt nivel de studiu, iar ei nu au mai avut şansa să participe, fiind organizată olimpiada doar pentru nivelul B2 care are şi fază internaţională. Pentru a reprezeta România la faza internaţională Sara are de trecut alte câteva examene de baraj, pentru că din cei 16 elevi care fac parte din lotul lărgit vor fi aleşi doar doi.
Actori în piesa pe care singuri o regizează
Olimpiada Naţională de Limbă Germană durează o săptămână, doar pentru proiect având rezervate trei zile. Deşi pentru organizatori este un efort apreciabil, aproape de fiecare dată olimpiada s-a desfăşurat în condiţii excelente, a spus prof. Ceauş. În acest an cu toţii au fost cazaţi, la Târgu Mureş, la hotel de patru stele, serviciile fiind impecabile, însă experienţele au fost memorabile şi în anii trecuţi, „semn că omul sfinţeşte locul“, spune prof. Ceauş.
Sara pe scenă, în piesa pusă în scenă alături de colegii de echipă FOTO: arhiva personală prof. Mariana Ceauş
În prima probă, cea de eseu, elevii sunt pe cont propriu, însă pentru cea de-a doua, cea a proiectului, fac echipă cu elevi din alte judeţe, iar produsul final le pune la încercare o seamă de calităţi.
Contează cât de uşor colaborezi, cum îţi pui în valoare atuurile, cum îi sprijini pe ceilalţi etc. Elevii primesc o carte (cărţile sunt asigurate în parteneriat cu Institutul Goethe, un sprijin constant şi important al profesorilor de limbă germană) şi au la dispoziţie trei zile pentru a pune în scenă o scurtă piesă de teatru pe baza acelei cărţi. Ei vor fi şi scenarişti, şi actori, şi regizori, îşi realizează singuri decorurile, coloana sonoră, dacă este cazul, chiar şi afişul de promovare, aşa că este extrem de important ca fiecăruia să-i revină partea la care se pricepe cel mai bine. Orele de repetiţie îi leagă atât de mult încât în fiecare an, după olimpiadă, elevii simt nevoia să se reîntâlnească. N-a fost excepţie nici de data aceasta, confirmă Sara şi Alexandra.
Pentru Sara experienţa se încheie aici, anul următor va fi examenul de Bacalaureat şi nu se va putea bucura nici de premiul câştigat în acest an, anume excursia de două săptămâni în Germania, însă Alexandra vrea să repete experienţa, chiar dacă excelează şi la alte discipline şi va fi nevoită să-şi împartă bine timpul. Sarei, însă, limba germană i-a adus şi alte experienţe de excepţie la Institutul Goethe. O lucrare de artă plastică i-a fost expusă în holul instituţiei, iar de curând a câştigat cu o fotografie un concurs tot acolo, premiul fiind un curs de design în Italia. Sunt experienţe care vin graţie pasiunii pentru limba germană şi sunt accesibile atât adulţilor, cât şi adolescenţilor.
„Nu facem trainning-uri pentru credite“
Interesul constant pentru perfecţionarea profesorilor pare să fie, de altfel, unul dintre secretele care fac din Olimpiada Naţională de Limba Germană una dintre cele mai reuşite experienţe şcolare, crede prof. Mariana Ceauş. „Dacă am un regret, este acela că nu-mi ajunge timpul la clasă pentru a aplica tot ce am învăţat la aceste cursuri de perfecţionare“, spune profesoara. Colegii din toată ţara, care predau limba germană, au la dispoziţie, mai spune prof. Mariana Ceauş, nenumărate oportunităţi să înveţe noi tehnici de predare. Pandemia, deşi poate părea ciudat, a adus un plus în domeniu, multe dintre cursuri şi evenimente fiind disponibile online.
La Olimpiada Naţională de Limba Germană, Târgu Mureş, 2022 FOTO: arhiva personală prof. Mariana Ceauş
Asociaţia Profesorilor de Limba Germană este o structură extrem de activă, acolo se dezbat cele mai importante teme şi probleme apărute, se discută şi cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei, iar deciziile se adoptă în urma consultărilor. Profesorii debutanţi sunt sprijiniţi, anual se organizează pentru ei cursuri. Toate acestea îi fac pe profesorii de limba germană să ţină pasul cu vremurile şi să reuşească să-i inspire pe elevii lor, crede prof. Mariana Ceuaş.
„Profesorul care a rămas la stadiul ăla de terminare a facultăţii nu e profesor în timp. Ce generaţii avem acum şi ce am avut în ’83, când am terminat eu! (...) Eu predau digital la fel de bine ca la şcoală, am aceeaşi performanţă ca la şcoală, nu simt eu, ca profesor, un minus, pentru că am făcut orice să fie aşa. Cine vrea să preda germana bine are un complex de factori care favorizează să fie un excelent profesor“, a conchis prof. Ceauş.
Se încarcă comentariile...
