O cincime din populaţia Oltului trăieşte la limita sărăciei. Decidenţii locali continuă să-i ţină pe nevoiaşi cu mâna întinsă
0Beneficiari de ajutor social, şomeri fără niciun venit, bătrâni cu pensii mizere, copii care învaţă pe stomacul gol, când părinţii îi mai trimit la şcoală, cu toţii ar reprezenta peste 20% din populaţia judeţului, oameni care trăiesc în sărăcie sau se află în pericol de excluziune socială.
Datele sunt ascunse prin rapoartele diverselor instituţii şi ies la iveală după corelarea situaţiilor emise de acestea. Câţi şomeri sunt înregistraţi, câţi sunt indemnizaţi, care este populaţia ocupată, câţi n-au lucrat niciodată legal, deşi vârsta şi starea de sănătate le permit, câţi sunt cei care în continuare stau cu mâna-ntinsă la primării, pentru ajutorul social, câţi se bazează pe o masă bună doar în ziua în care primesc alimentele de la cantina socială, câţi îşi caută, mai mult sau mai puţin real, de lucru, dar până una-alta trăiesc tot din ajutorul social sunt întrebări care nu-şi găsesc, încă, răspunsul într-un singur raport, o cifră orientativă fiind cea de peste 100.000 de locuitori ai judeţului Olt aflaţi în situaţie de excluziune socială sau care trăiesc în sărăcie.
„Avem acest raport de ţară, care a fost făcut public şi care ne atrage atenţia în ce grad de sărăcie trăiesc semenii noştri, avem strategia naţională apărută anul trecut, care vorbeşte de responsabilităţi în cadrul fiecărei instituţii, să ne apucăm de lucru!“, a intervenit directorul Agenţiei Judeţene de ocupare a Forţei de Muncă Olt, Cristinel Cîrloganu, în cadrul ultimei întâlniri a membrilor Comisiei de Dialog Social, desfăşurate la Prefectură.
„Până la raportul de ţară, să vedem ce facem pe plan local şi vă propun să ne întâlnim cu toţii săptămâna viitoare la Caracal, la primărie, să discutăm toţi factorii decidenţi ce e de făcut pentru categoriile vulnerabile“, a venit răspunsul din partea prefectului judeţului, Silviu Neacşu, răspuns aprig comentat pe la colţuri: „Da’ ce, noi de alte întâlniri avem nevoie, de făcut când facem?!“.
Ajutoare sociale de 22,3 milioane, alocaţii pentru susţinerea familiei – 14,5 milioane
În anul 2015, 8.168 de familii din judeţ au încasat ajutoare sociale, statul plătind în contul acestora 22,3 milioane lei, cea mai mare sumă pentru o prestaţie socială, după alocaţia de stat pentru copii (un drept ce se acordă tuturor copiilor , indiferent de starea materială a familiei, şi care în 2015 a totalizat în judeţ 64,5 milioane lei). Alţi 14,3 milioane lei au mers la familiile sărace ca alocaţie de sprijin (sumă aproape comparabilă cu cea plătită părinţilor care au întrerupt lucrul pentru a-şi creşte copilul în vârstă de până la doi ani).
Încă 2 milioane şi ceva de lei au fost plătiţi drept ajutor de încălzire pentru cei cu venituri mici, bani care, la nivel local, îi fac pe beneficiari dependenţi de cei care emit dispoziţiile, atâta timp cât nu sunt însoţiţi de măsuri active care să-i aducă pe săracii judeţului în situaţia de a-şi câştiga singuri pâinea.
Nu doar că puţini sunt cei care scapă de sărăcie urmând un program de calificare şi obţinând un loc de muncă, dar chiar se mulţumesc şi ţin la poziţia de asistat social, care a devenit un mod de trai.
În 2013, inspectorii Inspecţiei Sociale din cadrul Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială au verificat 5.058 de coduri numerice personale, având suspiciunea că beneficiarii, apţi de muncă, nu sunt în evidenţele AJOFM (una dintre obligaţiile beneficiarului de ajutor social este aceea de a aduce lunar adeverinţe de la AJOFM că sunt înregistraţi ca şomeri în căutarea unui loc de muncă). În peste 10% din cazuri suspiciunile s-au confirmat, constituindu-se debite de peste 506 mii lei. La doi ani şi ceva distanţă de la derularea campaniei, nu s-a recuperat nici 20% din debit.
Responsabilitatea pentru datele eronate prezentate referenţilor sociali care evaluează dosarul le aparţine solicitanţilor, spune directorul AJPIS Olt, Ileana Ghiţă. Numai că nici împotriva funcţionarilor care, chiar în lipsa anumitor documente la dosar, au întocmit referatele pentru dispoziţiile de plată nu s-a luat nicio măsură. „Noi putem să intervenim dacă se contestă debitul în instanţă, şi nu s-a întâmplat acest lucru“, a venit răspunsul şefei AJPIS.
Completarea că încă în primării nu este angajat personal specializat pentru domeniul asistenţă socială, sau că serviciile sociale nu sunt acreditate decât în cinci localităţi rurale (din 104) ar trebui să ţină loc de răspuns la întrebarea „Şi pentru aceste situaţii cine plăteşte?“.
Poate e util de precizat că astăzi, în judeţ, doar aproximativ 80.000 sunt cei care, spre exemplu, cotizează la sănătate, având aceleaşi drepturi ca şi asistaţii social. De servicii medicale în sistemul de stat beneficiază însă 350.000 persoane (Oltul având aproximativ 100.000 persoane neasigurate). E drept, printre aceştia se regăsesc pensionari cu pensii mici, care în limita câştigului lor mărunt au cotizat cândva la sistem, se regăsesc şi copiii, care nu-şi aleg în ce familii vin pe lume, dar se regăsesc şi cei care, apţi de muncă fiind, sunt mulţumiţi cu puţinul de la primărie, care le aduce inclusiv calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor de sănătate.
Se încarcă comentariile...
