Fost director de centru de plasament, în lotul reţinuţilor din dosarul CNAS. A ajuns în funcţii publice înalte pe „culoar“ politic

Un fost director de centru de plasament din localitatea Balş a fost reţinut printre cei 14 inculpaţi din dosarul CNAS, fiind acuzaţi că au prejudiciat Casa de Asigurări de Sănătate Bucureşti cu aproximativ 3 milioane euro.

Alin Sergiu Costache, fost director al unui centru de plasament din Balş (de origine din Hunedoara, căsătorit în Olt), în prezent şef al Direcţiei Generale de Monitorizare Antifraudă din C.N.A.S., este inculpat alături de preşedintele CNAS Marian Burcea, de preşedintele CASB Bucureşti, Ovidiu Munteanu, de directorul executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti (C.A.S.M.B.) şi manager al Direcţiei Medic şef a C.A.S.M.B- Ion-Răzvan Geambaşu, de preşedintele C.A.S.M.B. până la 13 iulie 2017 - Lucian Vasile Bara şi de alţi funcţionari, dar şi reprezentanţi ai unor firme şi oameni de legătură, anchetatorii stabilind că reţeaua infracţională a prejudiciat CAS Bucureşti cu aproximativ 3 milioane euro decontând servicii de îngrijire la domiciliu care, de fapt, nu au fost prestate, dar au fost plătite anumitor furnizori.

Alin Costache, acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei, în exerciţiul funcţiei de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, a fost promovat în înalte funcţii publice de fostul parlamentar de Olt Valeriu Steriu, ocupând mai întâi funcţia de şef al Corpului de Control în Ministerul Sănătăţii, ulterior ajungând la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Procurorii DNA au reţinut în acest caz că „ în perioada ianuarie 2016 – august 2017 a fost constituit un grup infracţional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcţionari din cadrul CSAMB, sub protecţia unor persoane din conducerea instituţiei, dar şi din conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În multe situaţii, dosarele medicale cu pacienţi fictivi au avut prioritate la decontare şi aprobare, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse şi şterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.