GALERIE FOTO Povestea comunităţii evreieşti din Sibiu. Doar 45 de evrei mai trăiesc astăzi în tot judeţul
0Comunitatea evreiască din Sibiu, care avea la un moment dat aproape 2.000 de membri, mai numără acum doar 45 de persoane, în tot judeţul, toţi oameni vârstnici. Sinagoga de pe strada Constituţiei a rămas în picioare, însă nu se mai oficiază aici servicii religioase, iar din cele două cimitire evreieşti din oraş doar în cel de lângă cimitirul municipal se mai fac înmormântări.
Primul document care menţionează numele unui evreu căruia i se aprobă să se stabilească în Sibiu datează din 1845, iar la primul recensământ organizat de către monarhie, în 1870, populaţia evreiască din Sibiu însuma 168 de persoane, 0,88 la sută din populaţia totală. 10 ani mai târziu, numărul creşte la 310.
În anul 1870 evreii din Sibiu încep să se organizeze într-o comunitate, iar şase ani mai târziu se cumpără primul imobil pentru locuinţele slujbaşilor, se inaugurează baia rituală şi se înfiinţează prima casă de rugăciuni în curtea unui imobil de pe actuala stradă 9 Mai. Primul rabin ales este Armin Horovitz, instalat în 1888 şi care oficiază din 1899 în Sinagoga inaugurată în acelaşi an.
La sfârşitul secolului comunitatea număra 923 de persoane care au la dispoziţie o şcoală confesională evreiască, cursuri de învăţare a Torei şi o societate pentru funerarii. Numărul evreilor creşte ajungând în 1945 la 1708, ceea ce reprezenta 2,46 la sută din populaţia oraşului.
Doar 45 de evrei mai trăiesc în tot judeţul
Spre sfârşitul deceniului 4 al secolului trecut, odată cu începerea procesului de excludere a evreilor din societate, şi evreii din Sibiu resimt din plin umilinţele legislaţiei antirasiale. „În Sibiu nu a fost persoane deportate, dar a fost muncă forţată. Au luat casele, toate bunurile, le-au dat câte o cameră, bărbaţii tineri au fost trimişi să muncească la Canal iar bătrânii au fost puşi la măturat străzi”, povesteşte Ileana Petres (82 de ani), cea care se ocupă acum de singura sinagogă rămasă în Sibiu.
După 1956, s-a înregistrat un val masiv de plecări, spre Israel, Germania sau Franţa, iar în Sibiu au rămas o mână de oameni. Astăzi, comunitatea numără 45 de membri în tot judeţul, dintre care 24 locuiesc în Sibiu iar restul, în Mediaş şi Dumbrăveni.
„Sunt toţi în vârstă, tineri nu avem deloc. Nu şi-au mai recuperat casele niciodată, foarte multe au fost demolate, pe strada Constituţiei de acum locuiau doctori, profesori, o parte din blocurile de pe Constituţiei s-au construit pe terenul de la Sinagogă, de unde au fosat demolate casele”, povesteşte Ileana Petres.
O sinagogă închisă şi două cimitire
Astăzi, Sinagoga din Sibiu, aflată pe strada Constituţiei, este monument istoric. Nu se mai fac aici servicii religioase, în schimb se poate vizita şi găzduieşte ocazional expoziţii şi concerte. În locul unde pe vremuri era cea de-a doua sinagogă din oraş, pe strada Pescarilor, funcţionează acum un atelier de termopane.
În oraş mai sunt două cimitire, cel vechi, din cartierul Lazaret, şi cel de lângă cimitirul municipal. În cel de-al doilea sunt înmormântaţi astăzi membrii comunităţii care pleacă pe ultimul drum.
Cei care au rămas, spune Ileana Petres, au ales să stea pentru că au aici înmormântaţi părinţii. „Aici s-au născut copiii, aici au părinţii, cimitirele. Vin şi foarte mulţi turişti din Israel, care au aici părinţii şi bunicii”, adaugă Ileana Petres.
În spatele sinagogii îşi are sediul comunitate evreiască din Sibiu. Aici sunt marcate toate marile sărbători religiaose, iar mulţi dintre membri vin şi îşi serbează aici zilele de naştere. Cei care doresc să se roage o pot face la casa de rugăciuni amenajată în sediul comunităţii, unde găsesc de asemenea o bibliotecă proprie şi publicaţii specifice.
.
Se încarcă comentariile...
