Aşezări din vremea mamuţilor în Ţara Oaşului

Uriaşele animale erau vânate pentru carne. Arheologii au descoperit urme ale omului din Paleolitic în Ţara Oaşului, iar obiectele din piatră şlefuită sunt dovada „vie” a existenţei sale.

Omul din Paleolitic a trăit şi în Ţara Oaşului. Câteva aşezări din această zonă precum Boineşti, Remetea, Bixad şi Prilog sunt cele mai vechi din întreg judeţul iar descoperirile arheologice au confirmat că în aceste zone a locuit omul din Paleolitic, mai exact cel de la limita dintre Paleolitic şi Mezolitic, cu aproximativ 12.000 de ani în urmă. Unul dintre animalele pe care le vânau acei oameni pentru a se hrăni era mamutul.  

S-au găsit obiecte din piatră şlefuită
Numeroase obiecte din piatră şlefuite, folosite în viaţa de zi cu zi, au fost găsite în aceste zone în cadrul săpăturilor arheologice efectuate  de-a lungul anilor. „S-au făcut săpături, la care au participat şi arheologi din Bucureşti, în anii ’60 dar şi mai recent, în anii 2005-2006. De fiecare dată s-au găsit obiecte şlefuite din piatră, indispensabile vieţii de zi cu zi. Pentru noi, aceste descoperiri reprezintă începutul istoriei în Satu Mare“, a declarat Cristian Virag, arheolog în cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare.

Printre obiectele descoperite sunt şi lame din piatră, folosite la uciderea animalelor şi la jupuirea acestora. „Erau obiecte din obsidian, o piatră vulcanică uşor de prelucrat şi modelat, dar şi din cuarţit. Oamenii din acele vremuri locuiau în colibe din lemn îmbrăcate în pieile animalelor pe care le vânau şi acoperite cu stuf. Întreaga activitate se desfăşura în afara colibelor, chiar şi focul la care îşi prăjeau carnea“, explică Cristian Virag.

Vânatul, principala hrană
Pare greu de crezut, însă unul dintre animalele mari care au trăit în Ţara Oaşului a fost şi mamutul, carnea acestuia constituind hrană pentru omul din Paleolitic. „Muzeul Judeţean are în colecţia sa colţi şi molari de mamuţi. Nu se ştie când şi de cine au fost descoperiţi pe malul râului Someş, însă e clar că au trăit şi pe meleagurile noastre. Oamenii mai vânau vaci, capre sălbatice şi mistreţi, însă hrana lor era constituită şi din fructe sălbatice şi peşte“, mai spune arheologul sătmărean. Având în vedere dimensiunile sale, principală tehnică de vânare a uriaşului animal era ambuscada. Acesta era înghesuit într-o zonă îngustă, unde era ucis cu pietre.