Cum au dispărut sute de biserici de lemn din Banat. Cele câteva rămase sunt într-o stare jalnică şi pot fi cu greu salvate

Voluntarii de la Ambulanţa pentru Monumente intervin în aceste zile pentru schimbarea acoperişului la biserica din Jupâneşti FOTO Facebook

În Banat au mai rămas în picioare doar câteva zeci de biserici de lemn din cele câteva sute existente în urmă cu un secol. Dacă în alte zone ale ţării, bisericele de lemn sunt adevărate nestemate turistice, în Banat sunt aproape de dispariţie.

La sfârşitul secolului al nouăsprezecelea, conform unor scrieri ale istoricului Nicolae Săcară, aici existau peste 200 de biserici de lemn, însă astăzi, în Caraş şi Timiş abia dacă mai găseşti 30 şi acestea într-o stare înaintată de degradare, iar unele chiar în pericol de prăbuşire.

Zona Făgetului, din Timiş, păstrează cele mai multe biserici de lemn din Banat. An de an însă, mai dispare câte o biserică, ba în urma unui încendiu, ba se prăbuşeşte din cauza ploilor şi zăpezilor, ba este “restaurată” într-un mod neconform, de oameni care nu se pricep şi îşi pierde valoarea de patrimoniu.

Cele mai multe dintre bisericile rămase sunt monumente istorice naţionale, însă asta nu ajută cu nimic. Dimpotrivă! Deoarce pentru reabilitarea lăcaşurilor de cult sunt necesare documentaţii monumentale şi aprobări care durează ani de zile şi duc la costuri enorme pentru fiecare proiect în parte.

În ultimul timp, Mitropolia Banatului a început demersurile pentru a salva ceea ce a mai rămas din acest patrimoniu.

“Noi încercăm pe partea de conservare şi cu ajutorul lui Dumnezeu, în ultimii ani s-au făcut demersuri foarte multe. E datoria noastră să facem, în această perioadă, pentru că o şindrilă rezistă 30-40 de ani şi chiar prin anii 80, ele au cam fost refăcute la nivel de acoperiş. Majoritatea sunt în lucru în diferite faze, cu documentaţiile, cu expertizele cu stoparea degradării. Să ştiţi că o documentaţie completă are 15-16 studii şi durează între un an şi un an şi jumătate. Picturile, la cele mai multe sunt conservate cu o foiţă japoneză. Am stopat degradarea, dar ele necesită intervenţie în această zonă. Doar că documentaţia este foarte scumpă şi licitaţiile sunt foarte complicate, pentru că sunt foarte puţini arhitecţi atestaţi pe restaurare, pe pictură la biserici monument. În ultima perioadă stăm mai bine, în perioada 2013-2015 s-a intervenit la şapte biserici printr-un program naţional de restaurare al Institutului Naţional de Patrimoniu. Cele şapte dintre acestea am reuşit să le refacem integral, inclusiv zona de şarpantă, învelitoarea, pardoseli interioare şi aşa mai departe. Mai sunt câteva la care noi am intervenit pe partea de documentaţie şi de conservare. De exemplu, la Crivina de Sus, am montat un esafodaj, ca un fel de cort. Cu ajutorul lui Dumnezeu, în 6 august, ne-a ieşit avizul de la Comisia Naţională de Monumente şi săptămâna aceasta sperăm să obţinem autorizaţia de construire. Avem o finanţare de la Ministerul Culturii, în colaborarea cu Mitropolia care a sprijinit foarte mult partea de studii şi a cumpărat şi şindrila şi am vrea să intervenim chiar de săptămâna viitoare şi la Crivina de Sus. Mai avem la Căpăt o biserică de lemn. Şi acolo am conservat-o, am pus niţte folie de protecţie, pentru o conservare temporară şi avem documentaţia în lucru. În momentul de faţă mai sus 26 de biserici doar în judeţul Timiş”, povesteşte Timotei Anişorac, responsabilul de patrimoniu, din cadrul Mitropoliei Banatului.

Chiar în aceste zile, o biserică din Timiş, de la Jupâneşti, este salvată de către cei de la Ambulanţa pentru Monumente, care se află în localitatea bănăţeană pentru a înlocui şindrila şi a stopa degradarea lăcaşului de cult.

“Pentru Jupâneşti, noi am obţinut o autorizaţie în regim de urgenţă, pentru o intervenţie doar asupra învelitorii acoperişului, pentru că ploua în biserică. Mitropolia a cumpărat şindrila şi lăteţii şi cei de la Ambulanţa pentru Monumente Banat au venit cu voluntarii. Sigur că nu pot să se descurce singuri şi am arvunit şi nişte meseriaşi care să ajute”, a mai spus părintele Anişorac.

Biserică, salvată de Ambulanţa de Monumente

Voluntarii de la Ambulanţa pentru Monumente sunt la a doua intervenţie în Banat, după ce au reparat acoperişul unei mori pe apă de la Rudăria, din Caraş-Severin.

“Proiectul Ambulanţa pentru Monumente Banat este un proiect cultural finanţat de Ordinul Arhitecţilor din România, din Timbrul de Arhitectură, fiind coordonat de Asociaţia pentru Patrimoniu Activ- PACT, în parteneriat cu Asociaţia Monumentum, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Caraş- Severin, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş şi Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Timişoara. Biserica de lemn din Jupâneşti este probabil una dintre cele mai vechi biserici din Banat, ca tipologie de plan, îmbinări şi volumetrie, însă informaţii în ceea ce o priveşte sunt extrem de puţine. Cei câţiva cercetători care s-au aplecat asupra sa, o datează undeva între sfârşit de secol 17 şi început de secol 18, deşi datări precise nu există. Astăzi regăsim această preţioasă biserică uitată în cimitir, cu acoperişul distrus de ploi şi zăpezi. Oamenii din sat au încercat s-o apere de vijelii cu o prelată uriaşă care a fost spulberată de furtunile dese din această vară. Tocmai de aceea, Ambulanţa pentru Monumente Banat şi-a propus, cu sprijinul Mitropoliei Banatului şi a comunităţii locale, să intervină asupra învelitorii de şindrilă foarte deteriorată, prelungind astfel viaţa monumentului şi pregătindu-l pentru o ulterioară restaurare. Mitropolia Banatului ne pune la dispoziţie materialele de intervenţie (şindrilă, laţi, etc.) în valoare de 3.500 de euro. Deposib Expert ne oferă o reducere la substanţa Bochemit cu care vom trata şindrila”, spun cei de la Ambulanţă.

Arhitecta Diana Belci, coordonatoare proiectului Ambulanţa pentru Monumente Banat  crede că bisericile de lemn din Banat ar avea nevoie de mai multă promovare. “Pentru mine proiectul bisericilor e de suflet, am un ataşament special pentru tipul asta de arhitectură. În Banat sunt puţine şi nu sunt aperciate la adevarata lor valoare şi nu sunt promovate aşa cum ar trebui. În alte zone, cum ar fi Maramureş, în Sălaj, în Transilvania în general, oameni au păstrat bisericile până în zilele noastre. E un tip de arhitectură foarte fragilă care necesită reparaţii dese pentru că se distrug foarte repede. Acoperişul este cel mai fragil şi de aici începe toată degradarea”, spune Belci

Părintele Timotei Anişorac spune şi el că bisericile de lemn din Banat au nevoie de mai multă promovare.  “Ele sunt un punct de atracţie pentru turişti, problema este că nu există o promovare consistentă sau un circuit turistic, care să fie foarte bine organizat, pentru că şi distanţele între ele sunt destul de mari. De exemplu, pentru o excursie de o zi la toate aceste biserici ar fi necesară şi o altă infrastuctură. În momentul de faţă, doar la Zolt există o pensiune unde se poate mânca, în rest în zonă nu prea ai unde. Părinţii preoţi sunt foarte bine informaţi şi cunosc foarte bine detaliile despre istoricul bisericilor, despre pictură şi pot oricând să fie ghizi pentru turişti”, spune reprezentantul Mitropoliei Banatului.