Exterminarea unei familii de luptători anticomunişti: „Nicolae a fost împuşcat împreună cu fiica sa de 6 ani“

Alexandru Macavei (dreapta), împreună cu unul dintre fraţii săi, Traian

Fraţii Traian, Alexandru, Viorel şi Nicolae Macavei, luptători anticomunişti originari din Bucium, de lângă Roşia Montană, nepoţii conducătorului ţărănist Ştefan Cicio Pop, au fost urmăriţi de comunişti cu o îndârjire rar întâlnită şi au avut parte, fiecare, în 1949, de un sfârşit crunt.

Macaveiu era, pe la 1940, o familie cu stare din Munţii Apuseni. Deţinea, printre altele, o mină de aur şi o instalaţie mecanică de măcinare şi prelucrare a minereurilor aurifere. Alexandru şi Terezia Macaveiu au avut opt copii: patru băieţi (Viorel, Nicolae, Traian, Alexandru) şi patru fete (Eugenia, Terezia, Aurora, Maria). Toţi cei 4 băieţi au fost implicaţi în rezistenţa armată anticomunistă din zona Apusenilor şi au avut o soartă tragică.

După modelul NKVD, Securitatea comunistă a dezlănţuit un lanţ de represalii împotriva tuturor membrilor familiei. Urmăriţi de jandarmi pentru “contrabandă cu aur”, au rănit patru poliţişti, apoi s-au refugiat în munţi în vara anului 1948. 

„Atitudinile anticomuniste adoptate făţiş de fraţii Macaveiu au făcut ca aceştia să intre în atenţia noilor autorităţi, care le-au fabricat acuzaţii legate de deţinerea de aur şi propagandă ostilă regimului. Cei patru fraţi au reuşit să scape dintr-o încercuire organizată de Siguranţă şi de trupele de jandarmi cu scopul prinderii şi arestării lor, la Bucium, în iulie 1949. În cadrul ciocnirii, patru subofiţeri de jandarmi au fost răniţi”, explică, pentru Adevărul, istoricul Florin Dobrescu, secretarul general al Fundaţiei "Ion Gavrilă Ogoranu".

Astfel a început existenţa clandestină a fraţilor Macaveiu. Nicolae (comisar de poliţie) a fugit la Bucureşti. Viorel (avocat, de profesie) s-a refugiat la Timişoara. Alexandru (absolvent al Academiei Comerciale, proprietarul unui restaurant în clădirea fostului cazino din Roşia Montană şi membru al Partidului Naţional Ţărănesc, desi în preajma anului 1940, făcuse parte din Mişcarea Legionară -  mulţi legionari, după 1944, s-au regăsit în partidul condus de Iuliu Maniu) şi Traian Macaveiu aveau să se implice în organizarea rezistenţei armate din Apuseni. S-au alăturat puternicei organizaţii Frontul Apărării Naţionale – Corpul de Haiduci, condusă de maiorul Nicolae Dabija, în care au avut statutul de consilieri, organizaţie care a lansat manifeste şi se pregătea pentru acţiuni puternice în vara anului 1949 (în acest scop, la 20 decembrie 1948, au jefuit suma de 320 000 lei de la Percepţia Teiuş).

„Întors în satul natal, în septembrie 1948, Alexandru Macaveiu a fost încercuit de jandarmi, în schimbul de focuri fiind ucişi doi subofiţeri şi rănit un soldat, faptul soldându-se cu condamnarea sa, în contumacie, la 19 mai 1949, la muncă silnică pe viaţă. Alexandru Macaveiu devenea una dintre persoanele cele mai căutate de autorităţile represive din România comunistă”, mai spune istoricul Florin Dobrescu.

Între timp, grupul de partizani şi-a stabilit baza în punctul Runculeţul Groşilor din Munţii Apuseni, în apropiere de comuna Bistra (judeţul Alba).

„Descoperind tabăra, Securitatea a atacat în zorii zilei de 4 martie 1949. Două plutoane de soldaţi şi mai multe cadre operative au luat cu asalt tabăra, căzând victime de ambele părţi. Fraţii Macaveiu împreună cu maiorul Dabija aveau să scape din încercuire. Prins prin trădare, la 22 martie 1949, Dabija avea să fie condamnat la moarte şi executat la Sibiu în 28 octombrie 1949”, mai spune Florin Dobrescu.

Nicolae Macaveiu, împuşcat împreună cu fiica sa în vârstă de şase ani

Fraţii Macaveiu au reuşit însă să supravieţuiască, ascunzându-se la persoane de încredere. Primul care a fost prins de securitate a fost Nicolae.

„În ziua de 13 martie 1949, Nicolae Macaveiu, fost comisar de poliţie şi frate al partizanilor Traian şi Alexandru Macaveiu, este împuşcat de Securitate împreună cu fiica sa în vârstă de 6 ani”, spune istoricul Florin Dobrescu, secretarul general al Fundaţiei "Ion Gavrilă Ogoranu".

Traian Macaveiu, executat la Sibiu

„În dimineaţa zilei de 31 iulie 1949 aveau să fie încercuiţi într-o gospodărie din Muşca de 11 securişti şi miliţieni. Asediaţi în şură, ei au rezistat, şi desi răniţi, au reuşit să scape din încercuire. Traian Macaveiu avea să fie capturat la 20 septembrie 1949, în judeţul Hunedoara, fiind condamnat la moarte şi executat la Sibiu la 12 octombrie 1950”, mai spune Florin Dobrescu.

Trupul dezbrăcat al lui Alexandru Macaveiu a fost batjocorit şi lovit cu o bucată de lemn înaintea înhumării

Grav rănit, refugiat în valea Giurgeştilor, Alexandru Macaveiu a murit în condiţii misterioase. 

„Documentele Securităţii acreditează ideea că s-ar fi sinucis pe 31 iulie 1949, nemaisuportând suferinţa pricinuită de rana de la cap. Pe de altă parte, localnicii mărturisesc că trupul lui Alexandru Macaveiu ar fi fost găsit imediat după împuşcătura respectivă, dar în ziua de 1 august. Localnicii care au fost puşi să sape groapa au mărturisit că trupul dezbrăcat al lui Alexandru Macaveiu a fost batjocorit şi lovit cu o bucată de lemn înaintea înhumării. Mormântul nu a fost găsit nici în ziua de azi”, mai spune istoricul.

Viorel Macaveiu a murit la Canal 

Ultimul frate supravieţuitor a fost capturat în acelaşi an. „Viorel Macaveiu, a fost arestat la 3 noiembrie 1949 şi condamnat la închisoare, murind la Canal în 18 februarie 1952”, încheie Florin Dobrescu.