Un medic din România, premiat la Madrid de către Societatea Mondială de Transplant

Un medic din România a fost premiat, la Madrid, pentru contribuţia adusă la dezvoltarea medicinei transplantului din România.

Medicul orădean Carmen Pantiş a fost premiat, în această săptămână, la Madrid, în cadrul celui de-al  27-lea Congres al Societăţii Mondiale de Transplant. Evenimentul a reunite cei mai importanţi medici implicaţi în domeniul transplantului din întreaga lume. Printre aceştia s-au numărat coordonatori de transplant, chirurgi care fac astfel de proceduri, nefrologi şi anestezişti.

Carmen Pantiş a primit premiul „WIT Unsung Hero”, care i-a fost acordat ca recunoaştere a contribuţiei de excepţie ca medic, de către Jean-Pierre Mongeau, director executiv TTS.

“Este un moment foarte emoţionant in viaţa mea ,o recunoaştere internaţională a muncii depuse  în ultimii 10 ani pentru promovarea conceptului de moarte cerebrală şi a medicinei de transplant în România”, a declarat medical orădean.

Medicul Carmen Pantiş a parcurs toate etapele unei cariere construite pe muncă şi disciplină, ajungând de la medic de familie la medic primar în anestezie şi terapie intensivă, la Spitalul Clinic de Urgenţă Oradea. Doctorul a reuşit să aducă judeţul Bihor pe primul loc în topul naţional al donatorilor de organe.

Ea este cea care face tot posibilul pentru ca durerea pierderii unei persoane dragi să se transforme în bucuria şansei la o viaţă sănătoasă, pentru o altă persoană, complet străină celui plecat dintre noi.

A învăţat că în discuţia cu familia trebuie să fie, în primul rând, un bun ascultător, sensibil la durerea sfâşietoare a familiei, să dovedească o empatie totală şi să aibă o răbdare infinită. Să fie permanent la dispoziţia familiei, să stăpânească arta de a explica detaliat mecanismele ireversibile ale morţii cerebrale, să fie sigură că familia a înţeles şi, abia după o lungă conversaţie, să ceară acordul pentru donare.

Chiar dacă familia persoanei aflate în moarte cerebrală refuză categoric, Carmen Pantiş nu este decepţionată, deşi recunoaşte că o doare îngrozitor faptul că se pierd organe care ar putea salva alte vieţi. Susţine că activitatea şi puterea de convingere a unui coordonator de transplant sunt speranţa şi visul oricărei familii care stă şi aşteaptă, pe lista de transplant, organul salvator.

Fiecare caz pe care-l coordonează este special şi încearcă să treacă peste partea emoţionantă, deşi nu reuşeşte de fiecare dată.

Chiar dacă familia persoanei aflate în moarte cerebrală refuză categoric, Carmen Pantiş nu este decepţionată, deşi recunoaşte că o doare îngrozitor faptul că se pierd organe care ar putea salva alte vieţi. Susţine că activitatea şi puterea de convingere a unui coordonator de transplant sunt speranţa şi visul oricărei familii care stă şi aşteaptă, pe lista de transplant, organul salvator.

Fiecare caz pe care-l coordonează este special şi încearcă să treacă peste partea emoţionantă, deşi nu reuşeşte de fiecare dată.