Cei mai năstruşnici roboţi creaţi în laboratoarele din Iaşi: „În viitor, nanoroboţii vor face parte din corpul nostru“

Cei mai năstruşnici roboţi creaţi în laboratoarele din Iaşi: „În viitor, nanoroboţii vor face parte din corpul nostru“

Profesorul Marian Poboroniuc explică cum funcţionează interfaţa creier-calculator

Masteranzii şi doctoranzii de la Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică Aplicată a Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi lucrează constant la numeroase proiecte inovative.

Ştiri pe aceeaşi temă

În cadrul celei mai recente ediţii a „Seratelor «Ştefan Procopiu»” de la Palatul Culturii din Iaşi, în faţa a zeci de tineri elevi şi pasionaţi de robotică, au fost prezentate proiectele echipei de cercetători de la Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică Aplicată a Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi. Gazda evenimentului, prof. dr. ing. Marian Poboroniuc, unul dintre cei mai apreciaţi profesori de Robotică, a prezentat pe rând diverse neuroproteze la care s-a lucrat în ultimul deceniu, dar şi pe Roboţica Now, care a răspuns la diverse comenzi ale audienţei.

Practic, masteranzii şi doctoranzii de la Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică Aplicată au creat şi îmbunătăţit de la mâini mecatronice, la pantaloni tricotaţi cu electrozi până la un simulator, RecoveriX, făcut pentru antrenarea celor care au suferit atacuri cerebrale. „Pentru noi, cercetătorii, limita este imaginaţia noastră. Pentru roboţi, singura limitare este bateria. În ultimii 10-15 ani, în laboratorul nostru ne-am jucat serios cu diverşi roboţi“, a explicat prof. dr. ing. Marian Poboroniuc în faţa audienţei.

Principalele întrebuinţări ale roboţilor realizaţi în laboratoarele de la Iaşi au în principal aplicabilitate în medicina recuperatorie, iar unii sunt testaţi la Spitalul de Recuperare Iaşi. „Roboţii pot ajuta la controlul corpului uman, se pot aplica stimuli electrici pentru a-ţi putea recupera capacităţile corpului, mobilitatea“, spune cercetătorul. Unul dintre roboţii testaţi pe pacienţi este un exoschelet. Scopul proiectului EXOSLIM era de „a proiecta şi construi un sistem hibrid FES-exoschelet pentru reabilitarea membrului superior al persoanelor cu handicap, ţinta acestui sistem fiind bonlavii neurologici cu leziuni la nivelul sistemului nervos central“. „Pentru Exoslim au fost făcute teste la Spitalul de Recuperare, iar acum căutăm o companie care să-l producă“, a spus prof. dr. ing. Marian Poboroniuc. Tot la Iaşi s-a lucrat şi la mâna mecatronică testată, de asemenea, pe mai mulţi pacienţi. „O altă idee inovatoare sunt pantalonii tricotaţi cu electrozi. Pacientul cu diverse leziuni îi îmbracă, conectează electrozii şi pleacă, poate merge“, a spus profesorul.

Un alt proiect inovativ la care s-a lucrat la Iaşi este RecoverIX. „Acesta este dezvoltat cu o companie austriacă. Cu ajutorul unei căşti şi al unui calculator putem ajuta la recuperarea persoanelor cu atacuri cerebrale. Am avut un pacient care a folosit sistemul la 4 ani de la atac, iar după şase şedinţe a fost în stare să facă mişcări corecte. Sistemul este deja utilizat în Europa, dar se recomandă 24 de şedinţe pentru a vedea dacă are beneficii“, a explicat cercetătorul. 

Profesorul crede că robotica se va dezvolta, iar în timp vor apărea dispozitive din ce în ce mai complexe care îi vor ajuta mai ales pe cei bolnavi: „Cred că în viitor nanoroboţii vor face parte din corpul nostru şi vor rezolva foarte multe probleme ale corpului nostru, cum ar fi, spre exemplu, colesterolul. Mai cred că în viitor, pacienţii paralizaţi îşi vor comanda singuri mişcările cu ajutorul gândului. Evident e nevoie de mult antrenament“.

Totodată, prof. dr. ing. Marian Poboroniuc crede că invenţiile nu se vor opri aici: „Vor apărea dispozitive din ce în ce mai inovative, spre exemplu implanturi pe retină pentru a putea vedea infraroşu sau pentru a putea vorbi subvocal, sunt deja aplicate în armată. Vor apărea implanturi pe creier pentru a putea controla o casă, o firmă sau internetul. Nu ştiu dacă e de dorit, discuţia filosofică este amplă, dar din punct de vedere ştiinţific este o provocare“.

Sfatul cercetătorului pentru tinerii prezenţi în sală şi pasionaţi de domeniul tehnic a fost să se îndrepte spre domeniul biomedical. „Domeniul biomedical este unul de viitor pentru ingineri, pentru că se pot găsi multe aplicaţii. Spre exemplu pentru un pacient în scaun cu rotile trebuie să furnizezi un echipament cât mai simplu pentru ca acesta să se ridice cât mai rapid, doar apăsând pe un buton, şi tot printr-o simplă apăsare să se aşeze“, a spus prof. dr. ing. Marian Poboroniuc. Tinerii prezenţi la „Serata «Procopiu»“ au putut urmări şi cum Roboţica Now a executat comenzi diverse în limba engleză, de la a executa un dans până la a se prezenta şi a vorbi despre ea.

Prezentarea a avut loc în cadrul Seratelor „Ştefan Procopiu“, eveniment organizat lunar la Palatul Culturii din Iaşi. Evenimentul lunii mai a avut ca temă „Robotica, ştiinţa viitorului. Interfeţe creier-calculator”.


       

Profesorul Marian Poboroniuc explică cum funcţionează interfaţa creier-calculator

Imagini din aceeasi galerie
  • Profesorul Marian Poboroniuc explică cum funcţionează interfaţa creier-calculator
  • Profesorul Marian Poboroniuc explică cum funcţionează interfaţa creier-calculator
  • Profesorul Marian Poboroniuc explică cum funcţionează interfaţa creier-calculator
  • Profesorul Marian Poboroniuc explică cum funcţionează interfaţa creier-calculator
  • Profesorul Marian Poboroniuc explică cum funcţionează interfaţa creier-calculator
  • Profesorul Marian Poboroniuc explică cum funcţionează interfaţa creier-calculator
  • Profesorul Marian Poboroniuc explică cum funcţionează interfaţa creier-calculator
  • Profesorul Marian Poboroniuc explică cum funcţionează interfaţa creier-calculator
  • Profesorul Marian Poboroniuc explică cum funcţionează interfaţa creier-calculator
  • Profesorul Marian Poboroniuc explică cum funcţionează interfaţa creier-calculator
  • Profesorul Marian Poboroniuc explică cum funcţionează interfaţa creier-calculator
  • Profesorul Marian Poboroniuc explică cum funcţionează interfaţa creier-calculator
  • Profesorul Marian Poboroniuc explică cum funcţionează interfaţa creier-calculator
  • Pentru o adeziune bună între cască şi pielea capului se foloseşte un gel special
  • Tip de proteză care poate fi acţionat prin intermediul căştii minune
Distribuie imaginea
citeste totul despre: