Brand turistic cu potenţial fabulos, nesocotit total. Gustave Eiffel, arhitectul turnului din Paris şi a Statuii Libertăţii, are patru construcţii remarcabile la Iaşi
0
Gustave Eiffel, unul dintre cei mai importanţi arhitecţi din toate timpurile, a creat la Iaşi patru bijuterii arhitecturale extrem de puţin cunoscute în România, cu atât mai puţin în lume.
Autorităţile oraşului Iaşi susţin public că au pus la cale o strategie de promovare a oraşului Iaşi pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Cu toate acestea, o strategie de marketing clară n-a fost dată publicităţii, iar linia de promovare conţine preponderent generalităţi:
"Iaşul a cunoscut în decursul istoriei sale numeroase momente de înflorire în literatură, artă sau filozofie. Printre acestea, unul dintre cele mai importante momente în dezvoltarea culturală a Iaşului şi a ţării a fost înfiinţarea, în 1863, a asociaţiei Junimea. Printre marile nume care şi-au legat destinul de sufletul oraşului se numără Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, Mihail Kogălniceanu sau George Enescu", se arată pe site-ul de promovare a oraşului Iaşi pentru titlul de Capitală Culturală Europeană.
O posibilitate de promovare a oraşului cu un potenţial fantastic, cred unii oameni de cultură, sunt creaţiile inginerului francez Gustave Eiffel la Iaşi. Acestea sunt însă total ignorate atât în strategiile de promovare ale Primăriei Iaşi, cât şi ale Consiliului Judeţean Iaşi.
În judeţul Iaşi au fost construite, după planurile lui Eiffel, Grand Hotel Traian (inaugurat în 1882 - foto sus), fosta Hală Mare a oraşului (1883), mausoleul familiei P.P. Carp de la Ţibăneşti (aproximativ 1885) şi podul de cale ferate peste râul Prut, în dreptul localităţii Ungheni, comandat şi construit sub jurisdicţia Imperiului Rus, care lega provincia de frontieră a Basarabiei, cu România (1876).
"Prezenţa lui Gustave Eiffel, o personalitate uriaşa a inginerei şi arhitecturii mondiale, in zona Iaşului este un fapt puţin cunoscut de publicul românesc, nu mai vorbesc de cel internaţional, putând constitui un important element de marketing pentru turismul de calitate în aceast colţ al ţarii, însa este în mare parte ignorat de oficialităţile guvernamentale, care orientează greşit acest efort prin promovarea de sportivi practic uitaţi de publicul internaţional sau alte campanii mediocru gândite şi ţintite", este de părere arhitectul Valentin Mandache, blogger Adevărul.
Podul de la Ungheni este numit de localnici „turnul Eiffel culcat“ FOTO Adevărul
Un exemplu relevant despre atitudinea autorităţilor vizavi de brandul "Eiffel la Iaşi" este dat de îngrijitorii podului arhitectului francez de la Ungheni, încă funcţional. Podul poate fi vizitat doar în regim special şi doar de câteva ori pe an. „Noi îl numim Turnul Eiffel culcat. Deşi este de o frumuseţe rară, acesta nu poate fi admirat de turişti, fiindcă este situat în zona de frontieră. În plus, este periculos pentru oameni. Oricând poate să treacă pe acolo trenul şi nu ai unde să te fereşti. Organizăm excursii, coordonate cu grănicerii, doar când ne vin delegaţii din străinătate", declara în 2012 pentru Adevărul Alexandru Ambros, primarul de Ungheni.
Astfel de ocazii sunt însă foarte rare. Colosul de metal a putut fi vizitat de mulţime pe 27 aprilie 2011, când s-au împlinit 135 de ani de la darea în explotare. Atunci a fost organizată o petrecere chiar pe pod. Tururi turistice mai au loc pe 1 septembrie, dată la care se sărbătoreşte Zilele Ungheniului. Ultima dată, la această manifestare au ajuns delegaţii de oficiali din opt ţări.
Construit iniţial din lemn, podul feroviar peste Prut nu a prezentat în prima fază siguranţa necesară utilizării sale în mod curent, problemele tehnice generate de înclinarea unuia dintre piloni şi deteriorarea rapidă a situaţiei geopolitice din Balcani impunând realizarea cât mai rapidă a unei variante definitive, proiectate şi construite de celebrul inginer francez Gustave Eiffel.
Mausoleul familiei politicianului P.P. Carp - lăsat de izbelişte
O altă construcţie ridicată după planurile lui Eiffel şi rămasă încă în picioare la Iaşi este mausoleul familiei politicianului P.P. Carp din localitatea Ţibăneşti. A fost construit din beton, în stil neogotic, după planurile inginerului francez, care a ajuns şi la Ţibăneşti în vizita sa în România, la insistenţele lui P.P. Carp.
Mausoleul familiei Carp de la Ţibăneşti FOTO wikipedia.org
Construcţia este ridicată în mijlocul unui parc dendrologic uriaş, lăsat, ca şi mausoleul, în paragină. Uşa mausoleului, în interiorul căruia se află criptele politicianului şi a soţiei, este închisă cu lanţuri ruginite şi, uneori, copiii din sat intră acolo să se joace. Din vara anului trecut, totuşi, un grup de tineri arhitecţi voluntari din Franţa lucrează la restaurarea conacului lui P.P. Carp de la Ţibăneşti. Este posibil ca proiectul de restaurare să includă din mausoleul.
Criptele familiei Carp, în timpul unei rugăciuni oficiate de Mitropolitul Moldovei FOTO ziarullumina.ro
Hotelul Traian, istoria unei gâlceve fără sfârşit între primărie şi proprietar
Cel mai celebru monument al lui Gustave Eiffel la Iaşi este Hotel Traian. Hotelul Traian, amplasat pe locul unor dughene aparţinînd unui fost primar al Iaşilor, Scarlat Pastia. Construcţia, în stil neoclasic francez, a durat trei ani, pînă în 1882, dar pentru că Pastia, care dorea să construiască un teatru, a dat faliment, proiectul a fost preluat de societatea Creditul Urban (unul dintre creditorii săi) care i-a schimbat destinaţia.
"Hotelul Traian este construit pe un schelet metalic cu elemente prefabricate metalice, umplute cu zidărie uşoară de cărămidă, şi deschideri ample pentru vitrine şi numeroase ferestre. Stilul arhitectural este un Beaux Arts redus la esenţă, aproape industrial, tipic şi altor edificii ridicate de Gustave Eiffel în alte locuri ale planetei. Clădirea reprezintă o minunăţie a ingineriei şi arhitecturii epocii victoriene, bine păstrată şi întreţinută de proprietarii hotelului. Momentul de glorie pentru Grand Hotel Traian a venit în timpul Primului Război Mondial, când a găzduit membri ai guvernului României, iar Iaşi a fost capitala temporară a ţării, cu majoritatea teritoriului ocupat de Puterile Centrale sub conducerea forţelor armate ale Imperiului German.", descrie construcţia arhitectul Valentin Mandache.
Hotelul Traian la începutul secolului XX FOTO giosan.ro
Pe de altă parte, şefii Primăriei Iaşi, condusă de Gheorghe Nichita, se află într-un conflict permanent de mai mulţi cu proprietarul hotelului, omul de afaceri Dănuţ Prisecariu, fapt care împiedică o strategie comună de promovare a monumentului.
Hala de peşte, dărâmată în 1988
Singurul monument al lui Eiffel de la Iaşi care nu mai există astăzi este fosta Hala Mare a oraşului, dată în folosinţă în 1873, în vremea primarului Nicolae Gane. A fost cea mai mare piaţă agro-alimentară din Iaşi şi printre cele mai mari din Moldova. Alături de aceasta a fost construită o altă hală mai mică cunoscută sub numele de Hala de peşte.
Hala de peşte imediat după construire. Pe locul acesteia a fost ridicată în 1989 actuala Hală Mare a oraşului FOTO giosan.ro
Începând cu 1871 au fost realizate exproprieri în ceea ce era considerat centrul comercial al oraşului, inclusiv cimitirul mănăstirii Sfânta Vineri, ctitorită în 1594. Planurile clădirilor au fost realizate de Gustave Eiffel. Elementele metalice ale structurii au fost realizate în Franţa, costurile construcţiei, executată sub conducerea arhitectului Niciman, fiind suportate de guvern. Lucrările au fost finalizate în 1873, inaugararea festivă având loc pe 30 martie.
Construcţia, realizată pe o structură metalică şi cu acoperiş de tablă, era destinată comercializării alimentelor perisabile (carne, brânzeturi, fructe ) având la subsol spaţii de depozitare şi, ulterior, instalaţii frigorifice.
Alături de hala mare a fost construită ulterior o alta mai mică, numită Hala de peşte, realizată din fierăria rămasă la construcţia Abatorului din Tătăraşi. În partea de vest a acestor construcţii s-au amenajat spaţii deschise destinate comercializării cerealelor şi legumelor şi staţionării carelor şi căruţelor, potrivit wikipedia.org.
Hala mare s-a prăbuşit în anii ’60, într-o iarnă, ca urmare a zăpezii depuse datorită unor ninsori abundente. În prezent, pe locul ocupat de fosta Hală de zid şi fier se află esplanada din faţa Halei Centrale. Hala de peşte a continuat să fie folosită până în 1988, când a fost demolată ca urmare a planului de sistematizare a zonei, pe locul ei construindu-se clădirea Finanţelor Publice.
Un fragment din structura metalică a Halei de zid şi fier este expus în faţa Facultăţii de Construcţii din Iaşi (foto sus - giosan.ro).
Se încarcă comentariile...
