VIDEO Splendoarea primăverii în ţinutul dacilor. Târâmul de poveste împodobit cu ghiocei sălbatici
0
După topirea zăpezii, poienile ascunse din ţinutul cetăţilor dacice s-au acoperit în aceste zile cu covoare întinse de ghiocei sălbatici (luşte), care oferă privelişti idilice.
Zeci de hectare din pădurile aflate în ţinutul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei (Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina) s-au acoperit, după topirea zăpezii cu covoare de ghiocei sălbatici (luşte).
Dumbrăvile cu flori oferă privelişti impresionante oaspeţilor lor. Unele locuri au rămas mai puţin cunoscute turiştilor, în timp ce în alte zone, ca Platoul Vârtoapelor, prezenţa curioşilor în număr tot mai mare de la an la an, a dăunat naturii.
„Ştiind că pădurile din Munţii Şureanu, aflate deasupra peşterilor de la Cioclovina, sunt pline cu ghiocei sălbatici, am mers acolo în aceste zile. Mare mi-a fost bucuria când am găsit o astfel de poiană plină cu flori, care străluceau deasupra covorului întins de frunze, printre petecele de zăpadă”, relatează Lucian Ignat, autorul fotografiilor.
Luştele sau ghioceii sălbatici (Leucojum vernum) sunt plante cu bulbi şi 3–5 frunze liniare, obtuze din familia Amaryllidaceae. Florile sunt mari, albe şi plăcut mirositoare, solitare, mai rar câte două, într-o spată. Fructul este o capsulă. Se găsesc în păduri, tufărişuri şi fâneţe umede. Luştele seamănă, şi uneori sunt confundate, cu ghioceii. Floarea luştelor însă e mai mare decât a ghioceilor, iar tulpina celor dintâi poate măsura de la 15 la 25 centimetri.
Apelul iubitorilor de natură
În ultimii ani, frumuseţea florilor din poienile întinse pe mai multe hectare la poalele cetăţilor dacice şi în zona Peşterii Cioclovina a atras tot mai mulţi turişti, însă unii dintre ei s-au dovedit necruţători cu ele: au intrat cu maşinile 4x4 pe potecile de munte strivind ghioceii sălbatici, au lăsat gunoaie în urma lor şi au devastat dumbrăvile culegând florile. „Dragi prieteni virtuali şi reali. Vă rog din suflet să distribuiţi acest apel al ghioceilor. Trebuie să deschidem ochii celor care îi culeg şi îi aruncă la ofilire. Ghioceii au nevoie de noi şi noi avem nevoie de ei”, a fost apelul lansat în trecut de Vladimir Brilinsky, fostul administrator al Sarmizegetusei Regia, cu referire la distrugerile pe care le lasă unii dintre turiştii care ajung în dumbravă.
Rezervaţia din Munţii Şureanu
Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, o arie protejată din Munţii Şureanu, cuprinde şase din cele mai spectaculoase rezervaţii naturale din judeţul Hunedoara: Complexul carstic Ponorici - Cioclovina, Peştera Tecuri, Peştera Şura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Peştera Bolii. Aici se află cele mai importante aşezări antice de pe teritoriul României, siturile arheologice UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Luncani-Piatra Roşie şi aşezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor. Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina se întinde pe o suprafaţă de 38.184 hectare, pe teritoriul administrativ al comunelor Pui, Orăştioara de Sus şi Boşorod, iar cele câteva sate de pe raza lui sunt risipite pe munte, ori înşirate pe văile unor pârâuri. Toate aşezările sunt înconjurate de pădurea care ocupă peste 70 la sută din suprafaţa rezevaţiei. Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina a fost înfiinţat în 1979, iar din anul 2000 a fost declarat arie protejată de interes naţional. Este situat în Munţii Şureanu, cu subdiviziunile Munţii Orăştiei şi Munţii Sebeşului, fiind mărginit de depresiunile Haţegului şi Orăştiei. Turiştii pot ajunge pe traseele parcului din localităţile Costeşti, Măgureni, Boşorod, Pui, Ponor, Baru, Crivadia şi de pe văile Streiului şi Băniţei.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
