Radiografia crudă a staţiunilor montane din Hunedoara în prag de iarnă: locurile feerice fără parcări, apă şi canalizare
0Investiţiile majore în infrastructura celor patru staţiuni montane din judeţul Hunedoara s-au lăsat aşteptate. Din anii ’90, în Hunedoara, turismul a fost propus ca alternativă după declinul industriei grele.
Patru staţiuni montane din judeţul Hunedoara le oferă oaspeţilor lor ocazia de a practica sporturi de iarnă pe pârtiile amenajate. Împreună, Straja, Parâng, Râuşor şi Pasul Vâlcan numără în fiecare iarnă zeci de mii de turişti, mulţi dintre ei atraşi de frumuseţea locurilor din munţi şi de preţurile mai mici faţă de cele din alte staţiuni din România. Cu câteva zile înainte de lansarea noului sezon turistic la munte, nu doar zăpada se lasă aşteptată, dar şi lucrările de infrastructură care urmau să schimbe soarta acestor staţiuni.
Straja fără parcări
În Straja (Lupeni), cea mai vizitată staţiune montană din Hunedoara, la începutul acestui an autorităţile locale anunţau construcţia a 800 de locuri noi de parcare, însă investiţia nu a mai fost realizată. Nenumăraţi turişti s-au plâns iarna trecută de condiţiile în care erau nevoiţi să îşi lase maşinile. „Bătaie de joc, bătaie de joc pe o grămadă de bani în staţiunea asta: de la cazare, la mâncare, la ski-pass, toate, o grămadă de bani. Ia uitaţi cum reuşeşte un buldoexcavator să intre prin noroiul ăsta, darmite să iasă o maşină. Şi noi cu maşina 4 x 4 de-abia am ieşit”, relata o femeie din Deva care a achitat 75 de lei pentru a a-şi lăsa maşina într-o parcare plină de noroi din staţiune. În zona turistică din Masivul Vâlcan, Consiliul Judeţean pregăteşte o investiţie de cinci milioane de lei, pentru construirea reţelei de almentare cu apă potabilă în Straja. Până în prezent, doar proiectul tehnic şi Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie au fost realizate.
Staţiunea Straja din Masivul Vâlcan se numără printre cele mai importante atracţii turistice din ţară. Este vizitată în special iarna, de iubitorii de schi, însă este şi un loc istoric şi o destinaţie pentru pelerini. În masivul Straja, unul din locurile de hotar aleTransilvaniei din 1916, în Primul Război Mondial s-au dat lupte grele pentru apărarea ţării şi au murit peste 1.500 de ostaşi români. În memoria lor au fost ridicate, pe munte, schitul Sfinţilor Constantin şi Elena şi Crucea Eroilor.
Şoseaua din Parâng – singura investiiţie
Autorităţile au avut planuri mari şi pentru dezvoltarea staţiunii Parâng (Petroşani). În ultimii cinci ani, sngura investiţie importantă a fost construcţia noii şosele, de patru kilometri (DJ 709F), din Masivul Parâng, aflată în prezent în execuţie. Consiliul Judeţean Hunedoara a obţinut o finanţare de aproximativ 20 de milioane de lei, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2 (PNDL2), pentru realizarea proiectului. În Parâng, investiţiile publice în turism au fost considerate o alternativă la industria minieră pentru dezvoltarea economică a regiunii Văii Jiului. Cea mai recentă dintre ele a fost construirea în 2014 a unui telescaun care urcă pe o distanţă de doi kilometri de-a lungul pârtiilor de schi. În schimb, lucrările la noua telegondolă şi la un alt telescaun, plănuite de mai mulţi ani, au rămas blocate.
Staţiunea Parâng se întinde într-un loc de poveste, Munţii Parâng, la poalele cărora se află oraşele Petroşani şi Petrila. Cele nouă pârtii din domeniul schiabil însumează peste opt kilometri, cea mai lungă dintre ele fiind Pârtia B, de 3,2 kilometri. Cea mai recentă investiţie din Parâng a fost un telescaun construit în anul 2015. Masivul Parâng este principala atracţie turistică a amatorilor de excursii care ajung în Valea Jiului. Munţii Parâng sunt traversaţi de cea mai înaltă şosea din România, Transalpina, care ajunge la altitudinea de peste 2.000 de metri. În masiv sunt un număr mare de lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind Mija, Călcescu, Roşiile şi Iezerul Îngheţat. Cel mai înalt vârf al masivului, Parângul Mare, are 2.519 metri. Peştera Muierilor, de pe valea Râului Galbena, şi Peştera Polovragi, de pe valea râului Olteţ, completează numărul atracţiilor turistice din zonă, alături de staţiunea Parâng.
Pasul Vâlcan - staţiunea fantomă
Pasul Vâlcan a rămas o „staţiune fantomă”, cu câteva zeci de cabane vechi din anii ’80 folosite în trecut de foştii mineri, un loc unde nu a ajuns reţeaua de apă şi canalizare, dar care se poate mândri cu o telegondolă modernă inaugurată în 2011 de fostul ministru Elena Udrea şi cu o şosea construită în 2014 pe fonduri europene. Pe un teren din vecinătatea staţiei de urcare a telegondolei, s-a extins în ultimele luni o adevărată groapă de gunoi. Infrastructura de apă şi canalizare va fi construită în anii următori, susţin reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara, care recent au scos la licitaţie publică investiţia de 1,1 milioane de lei.
Pasul Vulcan, o veche trecătoare din Carpaţi, situată la altitudinea de peste 1600 de metri, face legătura dintre Depresiunea Petroşani şi Oltenia. Zona a fost în trecut, până la construcţia şoselei prin Defileul Jiului, o importantă cale de acces a Ţării Haţegului şi a Transilvaniei spre nordul Olteniei. Prin Pasul Vulcan a trecut Mihai Viteazul pentru a ajunge în Viena, în anul 1600, iar potrivit legendei, în locul numit Poiana lui Mihai, voievodului i-ar fi murit calul din cauza efortului. În prezent, Pasul Vulcan tinde să devină o staţiune turistică, care atrage prin frumuseţea peisajelor montane. Zona este amintită şi de scriitorul Jules Verne, în romanul său „Castelul din Carpaţi”.
Râuşor, singura staţiune din Retezat
Staţiunea Râuşor din Masivul Retezat va avea reţea de apă şi canzlizare, abia după aproape patru decenii de la înfiinţarea ei. Investiţia de peste 6,2 milioane de lei este realizată de Primăria comunei Râu de Mori, cu o finanţare prin PNDL. Drumul spre zona turistică şi căderile dese ale reţelei de curent au rămas, însă, probleme nerezolvate la începutul sezonului de iarnă.
Râuşor se află la circa 30 de kilometri de oraşul Haţeg, în masivul Retezat, iar accesul spre staţiune este posibil de pe Drumul Naţional 68 Haţeg-Caransebeş, prin comuna Râu de Mori. Ultimii zece kilometri ai drumului spre Râuşor încep de sub Cetatea Colţ, „borna“ prin care turiştii sunt atenţionaţi că au ajuns în sălbăticie. De la Colţ până în Râuşor, şoseaua străbate un defileu şi urcă apoi abrupt prin pădure, traversând locuri atractive pentru liniştea şi frumuseţea lor. În Râuşor, sunt câteva zeci de cabane şi case de vacanţă, iar iarna pot schia pe două pârtii de schi. Din zona de agrement turiştii pot porni pe mai multe trasee spre vârfurile, lacurile şi cascadele Retezatului.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
