Povestea antichităţilor descoperite pe şantierul autostrăzii Deva - Lugoj

Zeci de piese arheologice descoperite în urma cercetărilor efectuate de specialişti pe şantierul viitoarei autostrăzi Lugoj - Deva sunt prezentate într-o expoziţie organizată de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. În spaţiul expoziţional inaugurat miercuri, vizitatorii pot vedea ş cum s-a desfăşurat munca arheologilor care au scos la iveală piese datând chiar şi de acum 3.000 de ani.

Cele mai populare obiecte prezentate la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, în cadrul expoziţiei intitulată „Drumuri şi cioburi… povestea arheologică a unui tronson hunedorean de autostradă” sunt 13 brăţări din bronz, vechi de peste 3.000 de ani, pe care arheologii le-au descoperit pe traseul autostrăzii Deva – Lugoj, în apropiere de Ilia. În Neolitic, exista o aşezare importantă în locul respectiv, care de anul viitor va fi străbătut de autostradă.

Piesele expuse la muzeul din Deva au vechimi diferite. „În cele patru situri pe care le-am cercetat şi din care provin obiectele au fost scoase la iveală piese datând din epoca Neoliticului şi până în Evul Mediu Timpuriu, dar şi câteva complexe din epoca modernă”, a afirmat arheologul Oana Bărbat, de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

„Cercetările realizate pe traseul autostrăzii au fost ca o „tăietură” prin evoluţia istorică a zonei, am reuşit în urma lor să ajungem până la origini, nu doar la originile noastre ca popor, dar chiar mai mult decât atât, să observăm evoluţia populaţiei din acest spaţiu de-alungul istoriei”, a precizat arheologul Cătălin Rişcuţa.

Inedită nu este numai povestea descoperirilor, ci şi modul în care acestea au fost prezentate. În spaţiul expoziţional a fost reconstruit decorul de pe un şantier arheologic, asemănător celor unde anul trecut au lucrat cercetătorii.

„Am vrut să creem atmosfera de pe şantierul arheologic”, spune Cătălin Rişcuţa, arheolog.
Organizatorii expoziţiei au dorit, potrivit reprezentanţilor Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, să pună în valoare o parte dintre descoperirile făcute în timpul campaniei de cercetare arheologică de salvare, din anul 2014, campanie desfăşurată cu ocazia începerii lucrărilor pe lotul 3 al autostrăzii Lugoj – Deva.

„Au fost expuse peste 50 de piese de lut, dar şi obiecte de piatră sau de metal, printre care se numără şi depozitul de bronzuri de la Abucea, unde au ieşit la iveală 13 brăţări. La toate acestea se adaugă panouri cu fotografii realizate în timpul cercetării de teren, planşe şi reconstituiri, precum şi o suită de texte explicative, care vin să ofere o imagine cât mai completă a muncii unei întregi echipe pe un şantier arheologic de salvare”, a informat MCDR.
Expoziţia, orgenizată de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din Bucureşti,  poate fi vizitată în Palatul Magna Curia, din Deva.

Vă recomandăm şi:

Micia, misteriosul oraş de andezit al romanilor abandonat de români. Zidurile care pe vremuri aveau rol de apărare sunt acum doar ruine cucerite de bălării

Micia (Micensis) a fost una dintre aşezările înfloritoare ale Daciei din timpul stăpânirii romane. Ruinele de pe malul Mureşului, din apropierea Devei, împodobite în trecut cu zeci de monumente roşiatice din andezit, sunt date uitării, în ciuda importanţei pe care aşezarea militară cu terme şi temple exotice a avut-o în Antichitate.

Oraşe dispărute din România. Povestea celor două Sarmizegetusa: oraşul regilor daci şi capitala întemeiată de romani

Oraşe dispărute din România: Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost în perioade diferite ale Antichităţii cele mai importante oraşe ale Daciei. Ruinele celor două foste capitale se află pe teritoriul Hunedoara şi reprezintă situri istorice importante.

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.

Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare

Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.