Mărturii din viaţa bizară a principilor din Transilvania medievală. Cine a fost domnitorul diabolizat pentru cruzimea sa
0Mărturii neobişnuite despre viaţa principilor din Transilvania medievală s-au păstrat în istorie. Printre personajele emblematice care au condus în secolele trecute regiunea din vestul ţării au fost Mihai Viteazul, Sigismund Bathory şi Gabriel Bethlen.
Marii conducători din Transilvania medievală au rămas în istorie şi datorită unor mărturii mai puţin obişnuite despre viaţa lor.
A abdicat de trei ori
Sigismund Bathory (1572 - 1613) a domnit peste Transilvania de patru ori. A fost ales principe la vârsta de nouă ani, însă nu şi-a putut exercita atribuţiile decât la împlinirea vârstei de 16 ani, din 1588. Principele transilvănean a abdicat de trei ori, iar în final a renunţat la putere şi a părăsit Transilvania pentru totdeauna. „Cheia pentru a înţelege modul său de acţiune ar putea fi găsită mai cu seamă în slăbiciunea sa morală şi în lipsa lui de caracter. La fel ca şi în viaţa publică, el era în cea privată ezitant şi capricios. La aceasta a putut contribui, nu în mică măsură anturajul său. Soţia sa, educată de iezuiţi şi rămasă şi mai târziu în întregime sub influenţa lor, avea o vorbă: «Cum vrea Dumnezeu» şi intenţia de a nu zămisli nici un copil cu Sigismund Bathory, ci, dimpotrivă, să-l convingă pe el însuşi să renunţe la domnie şi să treacă în rândul clericilor. Contactele cu ea i-ar fi repugnat lui Sigismund în aşa măsură încât în vecinătatea ei era cuprins aproape de crampe şi totuşi - separat fiind de ea - îi resimţea dorul sau simula că ar simţi un astfel de dor. Acest fapt s-ar datora neputinţei sale naturale", afirma Willibald Stephan Teutschlaender, în volumul „Mihai Viteazul în conştiinţa europeană”, citat de Institutul de Memorie Culturală – cIMeC.
Patimile lui Mihai Viteazul
Mihai Viteazul (1558 - 1601) a fost domnitor al Ţării Româneşti şi pentru o perioadă, în 1600, principe al Transilvaniei şi conducător al Munteniei şi Moldovei. A fost o personalitate marcantă în istoria românilor datorită campaniilor militare încununate cu succese împotriva otomanilor. Viaţa sa personală a fost tumultoasă. S-a căsătorit cu Domana Stanca la 27 de ani şi au avut doi copii, Florica şi Nicolae, însă viaţa de familie i-ar fi fost afectată de numeroasele aventuri extraconjugale. Mihai Viteazul a mai avut o fiică, Marula, dintr-o relaţie a domnitorului cu o ţiitoare cunoscută drept „Tudora din Târgşor“. Ar fi avut şi alte amante, susţin unii istoricii, una dintre ele fiind Maria Christierna, soţia principelui Sigismund Bathory.
Principele diabolizat de turci
Gabriel Bathory (1589 - 1613) a urcat pe tronul Transilvaniei în primăvara anului 1608, la vârsta de 20 de ani, fiind ultimul principe din familia Báthory. Domnia i-a fost caracterizată de instabilitate şi s-a sfârşit prin uciderea sa, de către proprii soldaţi. „Gabriel Bathory impresiona prin frumuseţea sa, era însă afemeiat şi ambiţios peste măsură. Primit cu simpatie şi de ţară şi de stăpânitorii vecini, el sfârşeşte totuşi, din cauza firii sale, prin a-şi face pretutindeni duşmani şi pierde în scurt timp domnia şi viaţa”, afirma istoricul Constantin N. Giurescu. Cronicarii turci l-au diabolizat pe tânărul principe transilvan, la fel şi autorii cronicilro vechi din Muntenia. „Uşuratecul acesta de Bathory Gabor a venit pe neprevestite asupra noastră, cum s-a zis. Deci s-a luat de către dânsul Valachia fără luptă. Şi câte ticăloşii şi vărsări de sânge şi profanări de biserici şi jafuri de mănăstiri s-au făcut nu se pot spune cu de-amănuntul, multe fiind şi mai presus de orice măsură. Prădau, ardeau, chinuiau, puneau cărbuni pe pântecele oamenilor şi-i înăduşeau în fum şi de oţeturi foarte acre. Scoteau ochii, tăiau mâinile, jupuiau pieile de pe genunchi, până la oase şi spânzurau oamenii de muşchi. Iar capetele altora legându-le cu funia şi căsnindu-i le scoteau ochii. Şi unora le făceau aceste chinuri pe rând, iar asupra altora grămădindu-le pe toate deodată, le luau viaţa”, scria Matei al Mirenilor, citat de istoricul Nicolae Iorga în „Analele Academiei Române” (1900).
A vrut să reunească Dacia
Gabriel Bethlen (1580 - 1629) a condus Transilvania timp de 16 ani şi a rămas una dintre marile personalităţi din istoria românilor. S-a visat rege al Ungariei, Cehiei şi Poloniei dar a încercat să ajungă stăpânitor şi al Moldovei şi al Munteniei, pe care, potrivit istoricilor, ar fi dorit să le unească sub numele de Dacia. „Mai important pentru noi este planul pe care l-a avut Bethlen de a ajunge rege al Daciei («rex Dacia e »), reunind câteştrele ţările româneşti sub stăpânirea sa. O corespondenţă din Decembrie 1627 ne arată că el făcea în acest sens demersuri la Poartă. Turcii, cari n-aveau însă niciun interes să creeze un asemenea organism puternic în coasta lor şi care nu uitaseră cele păţite sub Mihai, nu aprobară cererea. Bethlen nu încercă s-o realizeze cu armele. Relaţiile lui cu Muntenia şi Moldova au fost paşnice", se arată în volumul „Istoria Românilor”, de Constantin Giurescu (1944).
Principesa Transilvaniei
În galeria selectă a principilor transilvăneni un loc l-a ocupat şi sau Isabella de Jagiello (1519, Cracovia –1559, Alba Iulia. Principesa a fost fiica regelui Sigismund I, regele Poloniei şi i-a devenit soţie regelui Ioan I Zápolya al Ungariei. De asemenea a fost mama principelui transilvănean Ioan Sigismund. Isabella a fost considerată primul lider european care a emis legi privind toleranţa religioasă. A fost regină a Ungariei timp de un an şi a principe al Transilvaniei. Ultimii trei ani din viaţă i-a petrecut în Transilvania, murind în urma unei boli îndelungate. A fost înmormântată la Alba Iulia.
Te-ar putea interesa:
Se încarcă comentariile...
