FOTO Cel mai exotic parc al Hunedoarei rămâne în posesia statului român. Povestea Arboretumului din Simeria
0
Parcul dendrologic din Simeria şi fostul conac boieresc Bela Fay, în prezent sediu al Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), nu vor fi retrocedate moştenitorilor unei familii de nobili maghiari. Ele vor rămâne în patrimoniul statului român, au precizat administratorii arboretumului.
Parcul dendrologic din Simeria şi fostul conac al unei vechi familii de nobili maghiari, Bela Fay, vor rămâne în patrimoniul statului român. Parcul dendrologic (arboretumul), considerat o arie protejată, nu va fi retrocedat urmaşilor familiei Ocskai, de la care au fost confiscate de regimul comunist. „Instanţele au dat în final câştig de cauză statului român în procesul privind retrocedarea parcului, solicitată de moştenitorii familiei Ocksay. Nu am primit încă motivarea instanţei, însă e cert că parcul de aproape 70 de hectare nu va retrocedat”, a precizat Daniel Pitar, şeful Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Simeria. Potrivit acestuia, într-un alt proces, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice a pierdut dreptul asupra unei pepiniere din parcul dendrologic.
Fostul domeniu nobiliar din secolele trecute, devenit parc dendrologic, a fost disputat în instanţă de moştenitorii familiei Ocksay, care au revendicat terenul şi conacul Bela Fay, şi statul român. Procesele pentru dreptul de proprietate asupra actualului sediu al ICAS din Simeria şi a împrejurimilor acestuia datează din anul 2001. În 2010, urmaşii acestora au obţinut restituirea în natură a conacului şi parcului, printr-o sentinţă a Curţii de Apel Bucureşti, dar decizia instanţei nu a rămas definitivă.
Procesul a fost reluat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, care a trimis ulterior dosarul la Curtea de Apel Alba Iulia, iar în final, statul român a avut câştig de cauză în justiţie.
Istoria parcului dendrologic
Parcul dendrologic din Simeria deţine cea mai valoroasă colecţie de plante lemnoase exotice din România, rezervaţia fiind unică în ţară, se arată în istoricul ICAS.
Arboretumul Simeria a fost creat la începutul secolului al XVIII-lea prin amenajarea zăvoaielor naturale din lunca Mureşului, în stil peisager (englezesc, romantic). Primele specii exotice au fost introduse pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Într-o lucrare datând din 1763 (cel mai vechi document de atestare al parcului) se vorbeşte despre o alee plantată cu castani, iar după relatările unei lucrări din 1860, tot în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a fost introdus salcâmul, această fiind se pare cea mai veche experimentare a speciei în ţara noastră. În decursul istoriei, parcul a aparţinut succesiv familiilor nobiliare de origine maghiară (Gyulay, Kun, Fay şi Ocskay), şi s-a transmis pe linie feminină.
Ca proprietar al parcului în anul 1848 este menţionat contele Kun, cu ocazia revoluţiei semnalându-se numeroase distrugeri şi avarierea clădirilor. În perioada 1870 - 1880 se fac primele remedieri ale parcului şi clădirii şi începe, după planuri precise, o îmbogăţire a parcului prin introducerea a numeroase specii originare din Extremul Orient şi America de Nord. După 1918, Fay Bela se stabileşte la Simeria, în familia lui intrând că ginere Ocskay Istvan, un artist de origine nobiliară, cu mult simţ artistic, care ameliorează parcul sub aspect peisagistic.
După naţionalizarea din 1949, parcul dendrologic a intrat în administrarea Ocolului Silvic Simeria, în 1952 acesta fiind declarat ocol silvic experimental.
În 1954 a fost înfiinţată Staţiunea de Cercetări şi Experimentări Forestiere Simeria, care ulterior preia că bază materială Parcul Dendrologic. La propunerea Comisiei Monumentelor Naturii, parcul dendrologic este ocrotit de lege, primind atributul de "Monument al Naturii" - rezervaţie dendrologică.
Vă recomandăm şi:
FOTO Parcul dendrologic din Simeria: locul de poveste salvat de la uitare
Un grup de hunedoreni cu iniţiativă a readus la viaţă, în ultimele luni, unul dintre cele mai impresionante parcuri din judeţul Hunedoara, Parcul Dendrologic Simeria.
Lacurile glaciare: minunile albastre din Parcul Naţional Retezat
Peste 50 de lacuri glaciare împodobesc, ca nişte mărgele strălucitoare, Masivul Retezat. Sunt atracţiile principale ale Parcului Naţional Retezat care datorită lor a primit numele de "tărâmul fermecat cu ochi albaştri".
FOTO Poiana Pelegii, locul din inima Retezatului unde ajungi cu maşina
Poiana Pelegii, judeţul Hunedoara, este punctul final al singurului drum care îi aduce pe turişti cu maşina în Parcul Naţional Retezat. Este un loc de vis, din care pornesc cele mai spectaculoase trasee pe munte, printre care şi cel spre lacul glaciar Bucura.
FOTO Blestemul dintre ruinele cetăţii lui Jules Verne, de la poalele Retezatului
Cetatea Colţ, din comuna hunedoreană Râu de Mori, care l-a inspirat pe Jules Verne în romanul „Castelul din Carpaţi“ a devenit un monument aproape interzis turiştilor. Cei care ajung la poalele ei găsesc cu greu drumul spre cetate şi trebuie să fie cu ochii în patru din cauza viperelor şi a zidurilor şubrede.
Se încarcă comentariile...
