Bătălia de la Câmpul Pâinii va fi reconstituită de cavalerii moderni

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bătălia de la Câmpul Pâinii. Tablou de Ion Osolsobie.
Bătălia de la Câmpul Pâinii. Tablou de Ion Osolsobie.

Una dintre marile victorii ale armatelor creştine împotriva otomanilor a avut loc în 13 octombrie 1479, în Transilvania stăpânită de regele Matia Corvin. Bătălia de la Câmpul Pâinii va fi reconstituită marţi, de cavalerii moderni, în apropiere de Orăştiie.

Bătălia de la Câmpul Pâinii, una dintre luptele istorice dintre creştini şi armatele otomane, va fi reconstituită cu ajutorul cavalerilor de Mühlbach, informează Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva,
    
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva va organiza marţi, 13 octombrie 2015, începând cu ora 18.00, o acţiune de comemorare a Bătăliei de la Câmpul Pâinii, din anul 1479. Evenimentul va avea loc la Moara din Şibot şi va fi susţinut de primăriile din Romos, Geoagiu, Şibot şi Cugir. Programul va cuprinde un moment religios, o evocare istorică şi alocuţiunile autorităţilor. Totodată, prezenţa Cavalerilor de Mühlbach, cu echipamentele militare medievale va asigura un moment de reconstituire istorică, aceştia urmând să prezinte un program demonstrativ în jurul unui foc de tabără.

„Bătălia de la Câmpul Pâinii reprezintă un moment istoric semnificativ, o victorie creştină asupra unei numeroase oştiri otomane din care au pierit mii de turci. Intervenţia salutară a comitelui de Timişoara, Pavel Chinezu, aflat în fruntea oştilor bănăţene, a schimbat soarta pe câmpul de luptă. Sacrificiul celor 10.000 de creştini subliniază importanţa acestei confruntări, iar cinstirea memoriei lor şi sărbătorirea victoriei obţinute cu cinci veacuri în urmă devine o obligaţie a societăţii actuale”, au informat reprezentanţii MCDR.

Bătălia din toamna anului 1479 a avut loc între armata turcă, condusă de Ali Kodşa, Skender, Isa şi Bali, cu un efectiv al forţelor otomane în jur de 20.000 soldaţi şi un corp de infanterie din Ţara Românească, numărând aproape 2.000 de infanterişti, şi armata transilvăneană, condusă de Ştefan Báthory, armata bănăţeană condusă de Pavel Chinezul (Cneazul), armata sârbilor a despotului sârb Vuk Brankovici, şi o armată din Ţara Românească a lui Basarab Laiotă cel Bătrân, totalul trupelor creştine fiind apreciat între 12.000 şi 15.000 oameni.

Pierderile turceşti au fost foarte mari, câteva mii de turci au murit împreună cu o mie de soldaţi munteni. Cei câţiva turci care au reuşit să fugă s-au refugiat în munţi unde au fost omorâţi de populaţia locală.

O legendă populară spune că după luptă, s-a încins între soldaţii creştini un ospăţ mare, la care Pavel Chinezul a jucat bătuta, ţinând la fiecare subţioară câte un turc, iar pe al treilea în dinţi. În amintirea victoriei împotriva turcilor, Ştefan Bathory a ridicat o capelă lângă comuna Aurel Vlaicu.


Vă recomandăm şi:

Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului

Un publicist şi geolog englez a dezvăluit într-un jurnal de călătorie apărut în Londra, în 1862, cât de mare a fost şocul primelor sale întâlniri cu comunităţile de ţigani care locuiau în tabere de corturi pe malul râurilor Mureş şi Strei şi la marginea orăşelelor hunedorene ale secolului XIX.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice

Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.

FOTO Valea Jiului la sfârşitul secolului al XIX-lea. Cum a uimit ţinutul „aurului negru“ un celebru geolog englez

Valea Jiului şi Petroşani se arătau călătorilor din secolul al XIX-lea ca locuri sălbatice şi bogate în minerale, unde peste decenii aveau să se amestece vechii stăpâni ai ţinutului care se ocupau cu păstoritul şi „barabele“ – străinii veniţi şi stabiliţi apoi în vale pentru a-şi câştiga existenţa în minele de cărbune. David Ansted, un geolog englez care călătorise în anii 1860 în Valea Jiului, anticipa prosperitatea zonei carbonifere.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite