Hunedoara: PORTRET / Rudolf Hanzelik, pasionat de istoria mocăniţelor (VIDEO)
0Rudolf este unul dintre puţinii hunedoreni care se luptă pentru salvarea traseului mocăniţei, un obiectiv turistic nepus în valoare al Hunedoarei.
PORTRET
Născut - 7 iulie 1985, Hunedoara
Educaţie - Studii în domeniul electrotehnicii
Experienţă - Operator confecţii metalice
Familie - Necăsătorit
Lui Rudolf Hanzelik nu i-a rămas necunoscută nicio porţiune, oricât de mică, a traseului vechii mocăniţe de la Hunedoara. El a învăţat tot ce se putea afla despre garniturile şi liniile ferate înguste întinse pe 11 kilometri în judeţ.
Pasiunea pentru mocăniţe a crescut din nemulţumirea că ele, altă dată utile şi atrăgătoare, au fost lăsate de izbelişte. Ultima dată pe această linie ferată vagoanele cu călători au trecut în 1990, iar cele cu marfă, anul trecut. Hunedoreanul a străbătut de zeci de ori drumul dintre Hunedoara şi Govâjdia, a strâns informaţii de la foşti mecanici ai mocăniţei şi de la oameni care au circulat cu ea.
Drum de poveste
„Clădirea fostei staţii a mocăniţei, sau fosta gară mică de la Hunedoara se află lângă Castelul Corvinilor. Dar este o ruină. Au fost lăsaţi, în schimb, câţiva dintre cei 13 kilometri de cale ferată îngustă pe care garniturile transportau călători, minereu şi dolomită spre şi de la Govâjdia. Peisajul pe care îl străbătea mocăniţa este superb. Două poduri curbe construite în urmă cu 150 de ani, un viaduct care se înalţă la 30 de metri deasupra şoselei şi a pârâului Zlaşti, stâncile de dolomită, pădurea, tunelurile şi furnalul de la Govâjdie, cel mai vechi din Europa, care funcţiona din 1806, toate ar fi putut fi puse în valoare dacă exista interes”, a spus Hanzelik. Hunedoreanul în vârstă de 24 de ani a încercat să obţină fonduri UE, pentru a transforma calea ferată într-un obiectiv turistic.
„Aş fi vrut să cumpăr eu liniile ferate, numai să rămână acolo unde au fost înfiinţate. În schimb, firma în proprietatea căreia au fost trecute a preferat să le dezasambleze şi să le vândă apoi, pe un preţ de nimic, la fier vechi”, a adăugat tânărul.
Nu şi-a pierdut speranţa
Luând exemplul austriacului Georg Hocevar, cel care a reuşit să repună în funcţiune, pentru turişti, mocăniţa din Ţara Zarandului, hunedoreanul Rudolf Hanzelik rămâne consecvent încercărilor de a promova un lucru reprezentativ pentru această zonă, dar uitat de hunedoreni.
„Din păcate, de curând a început dezafectarea liniilor ferate înguste ale tronsonului mocăniţei, iar podurile, unele vechi de peste 100 de ani, ar putea ajunge şi ele la fier vechi, urmate de cele două locomotive şi cele zece vagoane de marfă care au mai rămas din garniturile mocăniţei”, a mai spus tânărul.
Video: Dezmembrarea ultimului tronson de cale ferată îngustă de la Hunedoara
Ce-i place
Rudolf Hanzelik este pasionat de electrotehnică. El mai spune că îi plac foarte mult călătoriile în zona Hunedoarei, pe care le face pe jos sau cu mopedul. A reuşit să adune o colecţie de fotografii inedite din locurile pe care le-a vizitat.
Ce nu-i place
Hunedoreanul este nemulţumit că într-o zonă frumoasă cum este cea a Hunedoarei, nimic din ce este reprezentativ pentru judeţ nu poate dăinui. „Pentru bani, oamenii preferă să strice totul, să astupe istoria cu buldozerul”, este de părere Rudolf.
Video: Podul pe care mocăniţa secolului al XIX-lea trecea la Hunedoara
Întrebări şi răspunsuri
Care este cea mai frumoasă porţiune din traseul mocăniţei?
Mocăniţa străbătea un tunel lung de 800 de metri, construit în secolul XIX, de doi fraţi italieni. El leagă Valea Govâjdiei de Valea Zlaştilor. Tunelul a fost săpat cu tehnologie rudimentară, dar a dăinuit. Cei doi fraţi au pornit lucrările fiecare de la câte un capăt al tunelului şi s-au întâlnit la mijloc.
Cu ar folosi repunerea în funcţiune a traseului căii ferate înguste?
Acest lucru ar folosi Hunedoarei, pentru că mocăniţa ar atrage o mulţime de turişti. Dar şi hunedorenilor, care ar putea ajunge mult mai uşor de la Govâjdie în oraş, aşa cum o făceau înainte de 1990.