Ciupercile noastre se duc în Bucureşti
0În satul Milcovăţ funcţionează o ciupercărie a cărei producţie este valorificată în Capitală, deoarece piaţa giurgiuveană nu este interesată. La nivelul întregului judeţ există şapte ciupercării, dintre care două sunt situate în comuna Clejani şi câte una în comunele Călugăreni, Izvoarele, Vărăşti, Letca Nouă şi Comana.
Potenţialul agricol al comunei Milcovăţ a fost pus în valoare de un tânăr bucureştean, care a pus pe picioare o afacere cu ciuperci. Pentru a-şi pune în practică ideea, iniţiatorul afacerii cu ciuperci din satul giurgiuvean, a mers direct la primarul comunei Letca Nouă, Maria Gheorghe, pentru a-l ajuta să-şi cumpere un teren, pe care să construiască o hală de producţie.
“Am cumpărat 1,5 hectare teren arabil, de la un cetăţen din satul Milcovâţ, iar în luna februarie 2007 m-am apucat de treabă. Am realizat cadastrul, proiectarea halei, m-am conectat la reţeaua de electricitate şi am dat drumul producţiei de ciuperci” a spus pentru “Adevărul de Seară” patronul ciupercăriei, Răsvan Măniţă.
Nu este uşor să cultivi ciuperci
Răsvan Măniţă a pornit cu o investiţie de 5.000 de lei, cât a dat pe teren apoi costurile de construcţie a halelor, de 700.000 de lei. Afacerea bucureşteanului a început cu paşi mici, lucrând în primă fază cu opt angajaţi, toţi localnici ai satului, fără experienţă în cultivarea acestora. Pentru ca activitatea să se desfăşoare în condiţii optime a fost nevoie de achiziţionarea unor utilaje speciale de dioxid de carbon, temperatură şi umiditate.
În prezent, cultivatorul din Milcovăţ are patru hale de producţie, urmând ca pe viitor să mai construiască încă patru. Pentru a obţine producţie bună, Răsvan îşi cumpără compostul din Ungaria, plătind pentru o tonă 130 de euro.
“ Compostul este supus unui proces special care durează 30 de zile, după care începe procesul de vegetaţie şi culesul propriu-zis al ciupercilor. Acţiunea se efectuează de trei ori, iar timp de patru zile ciupercile sunt udate şi aerisite, pentru a se dezvolta cum trebuie” a mai afirmat patronul.
Bucureştiul, piaţă de desfacere
Producţia de ciuperci obţinută de Răsvan Măniţă este valorificată în Bucureşti deoarece cu toate că a făcut demersuri, piaţa giurgiuveană nu e interesată să cumpere de la el.
“ Agenţii economici giurgiuveni se aprovizionează de la en-gros-urile din capitală, deoarece mai au nevoie şi de alte alimente şi nu vin la mine 70 de kilometri doar pentru ciuperci” a mai spus patronul ciupercăriei.
În prezent în ciupercăria de la Milcovâţ lucrează 27 de persoane, cele mai multe fiind femei, care se ocupă zilnic de întreţinerea ciupercilor pentru a obţine producţii maxime.
„Am creat locuri de muncă pentru locuitorii din zonă şi acest lucru le-au făcut pe angajatele mele să fie independente. Au propriul salariu şi nu mai sunt nevoite să fie susţinute financiar de soţii lor” mărturiseşte Răsvan Măniţă.