Comoara fabuloasă a lui Montezuma. Cum a ajuns împăratul aztecilor să îl confunde pe un conchistador cu un zeu
0Febra aurului declanşată de conchistadorii spanioli în secolul al XVI-lea în Lumea Nouă a vizat şi imperiul aztec, despre care există numeroase legende şi poveşti legate de o comoară uriaşă. Aceasta ar fi fost ascunsă de împăratul aztec Montezuma în 1520, pentru a o feri de cuceritorii spanioli. Nici până astăzi nu s-a stabilit ce anume şi cât s-a pierdut sau s-a ascuns.
Cele mai multe legende ale vremii vorbesc despre faptul că împăratul Aztec Montezuma al II-lea şi-ar fi ascuns o mare parte din comoară într-o grotă, departe de conchistadorii spanioli, a căror lăcomie nu avea limite.
Cea mai mare greşeală pe care a făcut-o Montezuma a fost să îl identifice pe comandantul spaniolilor, Hernan Cortez, cu zeul Quetzalcoatl. Acesta era venerat ca un erou divin de către azteci, iar o profeţie spunea că se va reîntoarce într-o zi şi îşi va cere drepturile, incluzând aici o imensă comoară, artefactele sacre şi ornamentele de pe temple, pe care populaţia indigenă le obţinuse prin cuceriri sau muncă, scrie Joel Levy în cartea ”Istorii pierdute”.
Chiar spaniolii au povestit în mai multe cronici care s-au păstrat că Montezuma l-a primit pe Cortez cu bucurie în capitala Tenochtitlan (Ciudad de Mexico de astăzi), l-a umplut de daruri şi s-a oferit să îi predea toate bogăţiile aztecilor.
Cu toate acestea, este puţin probabil ca Montezuma să îi fi cedat de bunăvoie tot aurul aztecilor, iar istoricii sunt de părere că împăratul le-a trimis spaniolilor daruri pentru a-I întârzia în drumul lor spre capitală şi pentru a pune la adăpost comoara în munţii din nord, se consemnează în lucrarea ”Istorii pierdute”.
Cum era de aşteptat, la scurt timp după ce conchistadorii au ajuns în capitala Tenochtitlan, liderul lor, Cortez, şi-a arătat adevăratele intenţii. El l-a sechestrat pe Montezuma, a instalat obiecte de cult creştine în temple şi le-a cerut aztecilor noi lucruri de valoare.
Noche Triste
Lucrurile au luat în cele din urmă o întorsătură dramatică, după ce Cortez a fost forţat să părăsească capitala aztecă pentru a se confrunta cu o armată spaniolă trimisă de un adversar pentru a-l aresta. În lipsa lui Cortez, locotenentul său, Pedro de Alvarado, a masacrat mii de nobili azteci, stârnind furia indigenilor, care i-au încercuit pe spanioli în palatul lui Montezuma, detaliază Joel Levy în cartea sa.
Aztecii au distrus digurile şi podurile care legau palatul lui Montezuma de restul capitalei, ce fusese construită pe un teren mlăştinos de pe malul lacului Texcoco. Spaniolii au rămas astfel fără alimente şi apă, iar în disperare de cauză l-au eliberat pe Montezuma, în încercarea de a calma spiritele mulţimii aztece furioase.
Cert este că Montezuma a murit, iar părerile istoricilor sunt împărţite în privinţa cauzelor care au condus la sfârşitul împăratului aztecilor. Unii susţin că acesta ar fi fost lovit cu pietre de populaţia furioasă după eliberare, în timp ce alţii susţin că spaniolii l-ar fi omorât pentru că nu îi mai putea ajuta cu nimic, se menţionează în lucrarea ”Istorii pierdute”.
Vestea morţii lui Montezuma i-a înfuriat şi mai tare pe azteci şi cum un atac al acestora era iminent, conchistadorii au decis să se strecoare de-a lungul unuia dintre digurile care străbăteau oraşul, dar au fost descoperiţi.
Încercuiţi de sute de canoe pline cu băştinaşi ostili, peste o mie de spanioli şi-au găsit sfârşitul după ce au fost împinşi în apă sau pur şi simplu s-au scufundat în lacul Texcoco ca pietrele din cauza aurului cu care încercau să fugă în bărci, detaliază Joel Levy în cartea sa.
Noche Triste (Noaptea Durerii) a fost numită noaptea în care mulţi dintre cuceritorii spanioli au murit, iar unele legende spun că, de fapt, comoara pierdută de spanioli în lacul Texcoco ar fi fost tezaurul lui Montezuma. Spaniolii strânseseră o cantitate impresionantă de pietre preţioase şi aur prin pretenţiile crescânde pe care le aveau faţă de azteci.
O parte din comoară a fost descoperită
O parte din artefactele din aur au fost topite de spanioli şi transformate în lingouri, iar o parte dintre acestea au sfârşit pe fundul localui Texcoco. Cortez a dispus ulterior secarea lacului, dar nu a reuşit să mai recupereze nimic din comoară. Un articol din presa mexicană anunţa că în 1981 o echipă de muncitori care lucra la fundaţia Băncii Mexicului ar fi descoperit un disc de aur de provenienţă aztecă, iar aceasta ar fi fost prima dovadă a existenţei comorii lui Montezuma, se consemnează în lucrarea ”Istorii pierdute”.
Cert este că în afara acelui obiect din aur nu s-a mai descoperit ulterior nimic. După retragerea spaniolilor, capitala aztecă a fost lovită de varicelă, iar nepotul lui Montezuma care i-a urmat la tron ar fi ordonat, conform unor legende locale, ca obiectele din aur recuperate de la conchistadori să fie trimise într-un loc secret.
Aztecii aveau de ce să se teamă, pentru că Hernan Cortez a revenit în 1521 cu o uriaşă armată compusă din băştinaşi şi o flotă restrânsă, iar după un asediu de 80 de zile, capitala Tenochtitlan a capitulat. Noul împărat al aztecilor, Cuauhtemoc, şi aghiotantul său au fost torturaţi de spanioli, fiind băgaţi cu picioarele în ulei încins, pentru a obţine de la ei locul unde au ascuns comoara, însă aceştia le-au spus că au aruncat aurul în lac, tocmai pentru a-l feri de conchistadori, scrie Joel Levy în cartea sa.
Spaniolii au verificat spusele împăratului aztec cu cei mai buni scufundători pe care îi aveau, dar aceştia nu au găsit nimic. În august 1976, s-au descoperit numeroase obiecte din aur pe fundul apelor din dreptul coastelor Mexicului, la Rio de Medio, aproape de oraşul Veracruz. A fost scoasă la suprafaţă o cantitate impresionantă de lingouri de aur, artefacte aztece din aur şi multe podoabe, iar istoricii au legat în mod cert descoperirea de comoara pierdută a lui Montezuma.
O altă ciudăţenie s-a petrecut după ce obiectele şi artefactele au fost trimise la Banca Mexicului pentru a fi depozitate în siguranţă. Şase ani mai târziu, jurnaliştii au descoperit că ceea ce mai rămăsese din comoara lui Montezuma nu a mai ajuns la bancă, se menţionează în lucrarea ”Istorii pierdute”.
În final, cel mai mult de câştigat de pe urma poveştilor şi legendelor privind tezaurul pierdut al împăratului aztec au avut agenţiile de turism. Acestea promovează şi astăzi tot soiul de variante legate de comoara lui Montezuma, dar nu există nicio dovadă care să le susţină.
Cea mai mare parte a arheologilor şi istoricilor care au efectuat săpături şi cercetări în diverse zone ale Mexicului şi Statelor Unite cred că bogăţiile aztecilor au ajuns pe mâna spaniolilor, iar o parte din comoară a fost aruncată în lacul Texcoco, unde s-ar găsi şi astăzi, concluzionează Joel Levy în cartea sa.