Galaţi: Neculai Staicu Buciumeni a fost coleg de liceu cu Regele Mihai
0
Este general în rezervă şi a scris 62 de cărţi. În 1946, a fost trecut pe lista urmăriţilor de Securitate de tatăl lui Petre Roman Profil: Data naşterii: 14 noiembrie 1920 , comuna Buciumeni Studii: Facultatea de Drept Bucureşti, doctorat în Ştiinţe Politice şi Economice Ocupaţie: scriitor Familie: Văduv, doi copii
Şi-a iubit atât de mult satul natal încât şi-a însuşit numele – Buciumeni. Totodată este printre cei mai prolificii scriitori gălăţeni, având şi acum, la vârsta de 89 de ani, încredere că va ajunge să scrie cea de-a 63 de carte.
Încă din copilărie, Neculai Staicu a intrat în contact cu personalităţi de marcă ale ţării.
La 12 ani a fost admis la Liceul Militar, la Mănăstirea Dealul, ctitoria lui Nicolae Filipescu. Acolo a avut onoarea să-l întâlnească pe Regele Mihai, care fusese înscris la liceu încă din 1930, când avea doar nouă ani. „Am făcut împreună cursuri, excursii, vizitam mănăstiri vechi”, îşi aminteşte cu nostalgie scriitorul Staicu Buciumeni.
Pe Regele Mihai l-a mai întâlnit după 70 de ani. „A venit împreună cu regina Ana, la mânăstirea Buciumeni. Cei din Tecuci m-au rugat să-i reprezint. Am stat de vorbă cu soţia dânsului şi când a auzit că l-am cunoscut de la vârsta de 11 ani a avut un şoc. Este şi normal să nu mă fi recunoscut. Eu eram unul din 50, iar el era fiul regelui”, mărturiseşte Neculai Staicu Buciumeni.
Feţele cumplite ale războiului
A visat să ajungă inginer constructor de case. Viaţa însă l-a dus pe front. Pe 7 august 1943 a fost trimis să lupte în Crimeea. „Au fost zile groaznice, în care nu dormeam decât două ore pe noapte. Când am ajuns în ţară am sărutat pâmântul considerând că m-am născut a doua oară”, povesteşte generalul.
Primele cărţi le-a scris în perioada 1942-1943. Ele au fost „Fata generalului", „Cavalcada” şi „Cuibul Şoimilor”. Din nefericire, doar ultima lucrarea a văzut lumina tiparului. Şi romanele „Nu trebuie să mă însor” şi „Cui trebuie să aparţină Basarabia” au avut un destin tragic.
”Le-am ascuns într-o lădiţă nouă sub un nuc, deoarece Securitatea făcea arestări. Când le-am scos nu mai erau bune de nimic”, spune generalul.
Pe timpul comunismului nu i-a fost publicată nicio carte. Abia în 1997, pictorul român Năsturel Dumitrescu, stabilit la Ney York, l-a sponsorizat şi ajutat să publice prima carte „Colonelul Ilie Dumitrescu”.
Urmărit de Securitate
În 1946, Securitatea îl scoate din armată, fiind trecut pe lista celor 14 urgenţe. „Treaba asta a făcut-o comandantul politic Walter Roman, tatăl lui Petre Roman. Erau 14 urgenţe. Dacă nu te puteau încadra în celelalte 13 urgenţe şi voiau să te scoată din armată, te treceau la inadaptabili. Au scos atunci 7.000 de ofiţeri din armată”, povesteşte generalul Staicu.
Întrebări şi răspunsuri
Ce regrete aveţi?
“Am marele regret că Smaranda Brăescu (n.r.: născută tot la Buciumeni), prima paraşutistă brevetată în România şi a patra în lume, nu beneficiază, după 61 ani de la deces, de cineva care să dispună ca Primăria Cluj-Napoca să mute osemintele sale într-un cimitir al eroilor . Mă lupt de zece ani ca mormântul Smarandei Brăescu-Maria Popescu să poarte o cruce ortodoxă la căpătâi.”
Care este omul cel mai drag sufletului dumneavoastră?
„Lucrarea , pe care am dedicat-o mamei. Pe Sfânta mamă am iubit-o cel mai mult în această viaţă. Este omul care m-a îndrumat să fac şcoală.”
Ce-i place:
„Îmi place satul natal, unde am auzit primul cuc, şopotul izvoarelor şi unde am învăţat prima rugăciune. Am o deosebită stimă pentru liceu şi ţară. Merg până la sacrificiu pentru libertate ei. Am fost crescut pentru a deveni patriot.”
Ce nu-i place :
„Nu îmi plac politicienii, parlamentarii, care nu văd interesul poporului pe primul plan şi se gândesc numai să-şi umple buzunarele. Nu îmi plac oamenii ranchiunoşi şi mincinoşi. Detest turnătorii şi pe cei care urmăresc doar binele lor.”
Se încarcă comentariile...
