Mafia pădurilor din România, devoalată de Curtea de Conturi. Cum a ajuns aurul verde al ţării în mâinile unor impostori

Un raport de audit al Curţii de Conturi a României, pentru perioada 1990-2012, despre situaţia patrimonială a fondului forestier din România a scos la iveală o serie întreagă de nereguli legate de modul cum s-au făcut retrocedările.

Devalizarea aurului verde s-a făcut cu complicitatea oamenilor din silvicultură, a autorităţilor locale şi chiar a judecătorilor, care în baza unor hotărâri cu totul scandaloase au retrocedat mii de hectare de păduri unor oameni care nu avea nicio legătură cu calitatea de proprietari.

Este ceea ce relevă un raport de audit al Curţii de Conturi a României despre situaţia patrimonială a fondului forestier. Auditorii spun că procuratorii, numiţi şi cumpărători de drepturi litigioase, au afectat semnificativ proprietatea publică.

În Vrancea, cel mai invocat nume în raport este al lui Marcel Cosor, despre care se scrie în raport că a revendicat mii de hectare de pădure, iar unele cereri de restituire s-au făcut în numele unui moştenitor de gradul VI, care nu aveau drept succesoral.

“Fiul lui Nicolae Lahovary, în calitate de moştenitor legal al autorului deposedat, nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, iar cele 1.170 de hectare de pădure ar fi trebuit să rămână în proprietatea statului. Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate au fost depuse de Constantin Lahovary (rudă de gradul VI cu autorul deposedat şi, prin urmare, fără vocaţie succesorală) reprezentat de procuratorul Maricel Cosor. Comisia judeţeană Vrancea a validat reconstituirea pentru suprafaţa de pe raza sa teritorială, iar Comisia judeţeană Bacău a invalidat-o pe motiv că este făcută de o persoană fără drept. Procuratorul, în numele clientului său, face plângere, şi Judecătoria Oneşti a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1.138 de hectare pădure”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Acelaşi Cosor a cerut în instanţă restituirea a aproape 4.000 de hectare de pădure, deşi nu avea dreptul legal nici măcar pentru jumătate din această suprafaţă.

“Moştenitorii reprezentaţi de acelaşi procurator, Cosor Maricel, au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate la mai multe comisii locale de pe raza judeţelor Galaţi şi Vrancea. Prin mai multe hotărâri, cele două comisii judeţene au validat o suprafaţă de pădure cu 1.024 ha mai mare decât cea care putea fi reconstituită. În unele cazuri, (spre exemplu Buciumeni), procuratorul refuză punerea în posesie pe vechile amplasamente şi obligă comisia locală, prin executor judecătoresc, să facă punerea în posesie pe amplasamente mult mai valoroase în foste păduri ale statului”, mai scrie în raport.

Potrivit inspectorilor Curţii de Conturi, în jefuirea pădurilor statului şi-au adus o contribuţie însemnată membri ai comisiilor locale şi judeţene, în frunte cu primarii, care au afectat semnificativ proprietatea publică a statului obţinând pentru moştenitori sau pentru ei înşişi suprafeţe de pădure mult mai mari decât cele legal cuvenite.

Judecători dezlegaţi la ochi

„Acest lucru a fost posibil prin depunerea de cereri la mai multe comisii, solicitând aceleaşi suprafeţe de mai multe ori în numele unor „moştenitori” care nu aveau întotdeauna vocaţie succesorală. Atunci când solicitările nu erau satisfăcute au apelat la instanţe care, de cele mai multe ori, le-au dat câştig de cauză în baza unor documente vechi care atestau proprietăţi cu mult înainte de 1948, a unor expertize tendenţioase şi a unor mărturii false date chiar în afara cadrului procesual”, precizează auditorii Curţii de Conturi.

Un exemplu elocvent este cel al lui Gică Duţă (foto jos), şeful Ocolului Silvic Focşani şi fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii, care ar fi fost împroprietărit prin fals de către conducătorii Primăriei Tănăsoaia. Gică Duţă este şi membru în consiliul de administraţie al Romsilva şi a intrat de curând în vizorul noului ministru al Mediului, Cristiana Paşca Palmer, care a spus faptul că în acest organism sunt angajaţi ai Romsilva este o problemă de guvernanţă proastă, care nu va rămâne aşa. Soţia lui Duţă este judecător la Tribunalul Vrancea.

„La nivelul anului 1948, din fosta moşie Vladnicu stăpânită de Maria C. Plagino şi apoi de Constantin Cristofil (legatar universal) mai rămăseseră 300 ha pădure cei doi vânzând de-a lungul anilor mari suprafeţe de pădure. Parte din pâlcurile cu vegetaţie forestieră (care nu intrau în categoria păduri) fusese expropriată în baza legilor de reformă agrară din 1921 şi 1945.Moştenitoarea Denisa Cristofil a fost pusă în posesia celor 300 ha pădure însă, după aceasta, reprezentată fiind de Duţă Gică, mai întâi în calitate de procurator, apoi în calitate de cumpărător al drepturilor litigioase, a depus la Comisia locală Tănăsoaia şi la Comisia judeţeană Vrancea notificări prin care mai solicita încă 1480 ha pădure depunând ca document un plan de hotărnicie al moşiei Vladnicu întocmit în anul 1877. După respingerea iniţială a cererii (7.03.2006) comisia locală Tănăsoaia acceptă solicitarea propunândreconstituirea pentru încă 1.043 ha pădure, însă Comisia judeţeană invalidează propunerea.Judecătoria Adjud dispune, prin Sentinţa civilă nr.743/18.09.2008, reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1485 ha pădure în baza planului de hotărnicie din 1877, a unei expertize cu multe inexactităţi şi afirmaţii false şi în baza unei scrisori a Primăriei Tănăsoaia prin care comunică instanţei că este de acord cu reconstituirea pentru suprafaţa de pădure menţionată (nu avea această calitate legală motiv pentru care constituie un abuz) şi că vechiul amplasament este liber (fals–amplasamentul era deja ocupat de proprietari care dovediseră cu acte dreptul de proprietate la nivelul anului 1948). În această situaţie, reprezentanţii legali ai Primăriei Tănăsoaia au comis un abuz prin comunicarea acordului pentru reconstituirea suprafeţei de pădure şi un fals, întrucât amplasamentul era deja ocupat de proprietari”, spune raportul.

Duţă a pierdut, dar tot rămâne cu 300 de hectare

De altfel, pe această speţă, s-au desfăşurat mai multe acţiuni judecătoreşti dar, în toate cazurile nu s-a ţinut seama nici de argumentele comisiei judeţene  şi nici de cele ale intervenienţilor. După un proces lung, Direcţia Silvică Vrancea a reuşit să-l lase pe fostul subsecretar de stat Gică Duţă fără pădurea cumpărată prin achiziţionarea drepturilor litigioase. Acesta rămane însă cu circa 300 ha care i-au fost reconstituite anterior.

Nici reprezentantul Direcţiei Silvice, directorul Lucian Zamfir, şi nici Gică Duţă, nu au dorit să comenteze decizia magistraţilor.

Parte din ceea ce relevă raportul Curţii de Conturi a intrat şi în vizorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Procurorii DNA au în derulare o anchetă, pornită de la un război dintre procuratori, care a culminat în noiembrie anul trecut cu percheziţii derulate la Prefectura Vrancea.