FOTO VIDEO Ziua Limbii Române, sărbătorită, fără autorităţi, la Galeriile de Artă din Focşani

Programul cultural-artistic dedicat sărbătorii naţionale a limbii române a fost organizat de inimosul preşedinte al Asociaţiei Cultural Umanitară "Bogdania" din Focşani, poetul Ionel Marin.

Şi în acest an, de Ziua Limbii Române, Asociaţia Cultural Umanitară "Bogdania" din Focşani, condusă de poetul Ionel Marin, a organizat luni după-amiază, la Galeriile din Artă din municipiu, un program dedicat acestei sărbători naţionale.

Au răspuns prezent mai mulţi scriitori vrânceni, membri ai cenaclurilor literare, care au evidenţiat importanţa limbii române, ca fundament al identităţii noastre naţionale.

Deşi au fost invitate la eveniment, practic singular în peisajul cultural din Vrancea, autorităţile publice şi aşa-zis culturale din judeţ nu au catadicsit să-şi rupă o oră din “preţiosul” timp pentru a asista la un moment care a făcut cinste Limbii Române. Asta deşi Legea Nr. 53/2013 spune clar în cuprinsul ei că Ziua Limbii Române trebuie marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv cu arborarea drapelului României.

Scriitorul Gheorghe Neagu a spus în cuvântul său că cea mai frumoasă poezie despre limba română a fost scrisă de către Al. Mateevici.

“Acest mare poet a făcut un text care în 1995 a devenit imn de stat în Basarabia şi l-a înlocuit pe Deşteaptă-te române, cu care am deschis noi astăzi lucrările, cu Limba Noastră. Este o dăruire şi un semn de recunoaştere peste vremuri, peste veacuri, care arată iubirea de ţară”.

La rândul său, organizatorul evenimentului, poetul Ionel Marin a subliniat frumuseţea limbii române.

“Părinţii, străbunicii noşti au fost oameni deosebiţi. Ne-au lăsat lucruri frumoase, ne-au lăsat o ţară liberă şi mai ales un grai frumos. Graiul în care trăim, în care iubim, în care ne exprimăm sentimentele, gândurile, în care scriem”.

Şi ceilalţi vorbitori care s-au înscris la cuvânt au evidenţiat importanţa limbii române, pe care o conştientizează mai mult românii din afara graniţelor ţării.

“Astăzi, de ziua limbii noastre este sărbătoare naţională în Republica Moldova, acolo unde anul trecut, îmi spunea profesorul Neagu că a fost o manifestare extraordinară, cu mii de participanţi, dar şi românii din Voivodina, românii din Serbia, din Macedonia, românii din Bulgaria sărbătoresc limba română. Nu mai vorbesc de românii din Bucovina, unde există un grup de intelectuali care preţuiesc limba română. George Călinescu, în Istoria Literaturii Române, făcea o periodizare a limbii scrise. Mergea de la 1400, de la scrierile lui Grigore Ţamblac, în limba slavonă, e adevărat, pentru că limba scrisă era limba care circula în biserică. Biserica a jucat un rol fundamental în dezvoltarea limbii române”, a spus jurnalistul Radu Borcea.

“Matei Vişniei şi-a imaginat un scenariu, în care toţi scriitorii din România, de la tineri la bătrâni, de la foarte valoroşi la mai puţin cunoscuţi au intrat în grevă pentru un an. Şi s-a produs aaşa un fenomen de mare, încât toată presa din lume a scris despre acest fenomen, fapt care a determinat ca la Bucureşti să se desfăşoare un congres la care au venit 834 de mari scriitori ai lumii şi mari personalităţi ale culturii să vadă fenomenul acasă la noi, cu scriitorii tăcând. Şi mă gândesc că dacă noi tăcem e ca şi cum ar fi asta, că tot nu ne dă nimeni atenţie”, a spus scriitoarea Ştefania Oproescu.

“Îmi aduc aminte în anii trecuţi că tot domnul Ionel Marin era cel care se ocupa de organizarea acestei zile. Sigur, poate atunci mai avea ceva ajutor de la instituţiile de cultură, care iată că nu se află prezente, nu se ocupă, nu interesează, ştiu doar să sifoneze nişte sume de la buget de care nu ştie nimeni ce se întâmple cu ele şi unde ajung şi noi suntem cumva condamnaţi să asistăm la o chestie înfiorătoare, de modificare a limbii române la televizor. Dacă scriitorii nu se vor preocupa prin tot ceea ce fac ei să păstreze curăţenia limbii române se va ajunge la ceva monstruos”, a subliniat şi poeta Rodica Soreanu.

Programul manifestărilor de la Galeriile de Artă a fost presărat şi cu momente artistice şi lirice, în care şi-au dat concursul interpretul de romanţe Răduţă Bornaz, rapsodul populat Costică Beşa, dar şi poeţi vrânceni.