De ce nu se mai trece grupa sanguină pe cartea de identitate. Cardul de sănătate nu conţine această informaţie

Grupa sanguină este importantă pentru fiecare persoană

După 1990, prin transformarea buletinelor de identitate în cărţi de identitate, s-a renunţat la trecerea grupei sanguine pe act, sub motivaţia că au apărut laboratoare medicale moderne, unde metodele de determinare sunt rapide.

Ne amintim cu toţii, în special persoanele peste 40 de ani, că până în anii '90 la obţinerea buletinului de identitate grupa sanguină era un înscris care nu avea cum să lipsească din document.

Era chiar o obligaţie, prevăzută prin Legea 5 din 18 martie 1971, care prevedea la articolul 12 că “titularul actului de identitate este obligat să se prezinte la organele sanitare pentru a cere înscrierea grupei sanguine, în termen de 3 luni de la eliberarea actului”.

Românii trecuţi de 14 ani nu puteau fenta această obligaţie, pentru că erau amendaţi, iar acest lucru îi ustura mai tare decât simpla înţepătură cu acul, pentru picătura de sânge care ajuta la determinarea grupei sanguine. Mai mult decât atât, legea dădea posibilitatea părinţilor să înscrie în actele lor de identitate, la cerere, grupa sanguină a copiilor mai mici de 14 ani.

După 1990, prin transformarea buletinelor de identitate în cărţi de identitate, s-a renunţat la trecerea grupei sanguine pe act, sub motivaţia că au apărut laboratoare medicale moderne, unde metodele de determinare sunt rapide, indiferent de cât de urgentă este o transfuzie.

Cu toate acestea, chiar dacă au recunoscut că au existat situaţii când informaţiile din buletinele de identitate nu au corespuns cu realitatea, specialiştii de la Institutul de Hematologie au susţinut reintroducerea grupei sanguine în actul de identitate, necesitate impusă de realitate, mai ales în cazul accidentelor de circulaţie, când este nevoie de transfuzii de urgenţă chiar la faţa locului.

În urmă cu un deceniu, chiar şi la nivel de Parlament s-a încercat o propunere legislativă privind obligativitatea înscrierii grupei sanguine, dar şi a Rh-ului în actul de identitate şi permisul de conducere auto. Iniţiatorul vorbea atunci de o criză a sângelui, criză care este valabilă şi astăzi.

Nici cardul de sănătate nu a rezolvat problema

“Atâta vreme cât populaţia nu-şi cunoaşte grupa sanguină şi avem nevoie, la un moment dat, să facem apel pentru donatori de o anumită grupă, ne putem trezi în situaţia în care să avem cu adevărat o criză majoră în ceea ce priveşte donatorii. De aceea, eu cred că este utilă înscrierea pe buletin a grupei sanguine şi a RH-ului, nemailuând în considerare şi faptul că până la urmă este un screening populaţional pentru că i se face o baterie de test”, susţinea în 20005 parlamentarul Radu Ţîrle, Iniţiativa sa a fost însă respinsă.

Acum doi ani, medicii de familie au cerut şi ei acelaşi lucru, cu menţiunea ca determinările să se facă gratuit pentru pacienţi, dar nici această doleanţă nu s-a concretizat, din pricina apariţiei cardului de asigurat, care face referire la grupa sanguină, dar nu ca o obligaţie.

“În primul rând, determinarea grupei sanguine nu este obligatorie. Omul trebuie să meargă la un laborator şi plătească din buzunarul său dacă vrea să-şi afle grupa sanguină. Iar medicul de familie are posibilitatea să treacă grupa sanguină a pacientului în informaţiile înscrise în cardul de sănătate, dar numai dacă cere pacientul acest lucru.  Acelaşi lucru este valabil şi pentru factorul Rh, cât şi pentru persoanele care acceptă prelevarea de organe. Foarte puţine persoane au solicitat acest lucru”, ne-a declarat medical Grigore Hanţă, preşedintele Patronatului Medicilor de Familie din Vrancea.

De ce este important să îţi cunoşti grupa de sânge

Grupele de sânge au fost descoperite de americanul Karl Landsteiner, în anul 1900. Iniţial, acesta a identificat doar grupele A,B şi 0, dar mai târziu a descoperit şi cel de-al patrulea tip de sânge, AB. Descoperirea sa i-a adus premiul Nobel pentru medicină.

“Literele simbolizează doi antigeni (substanţe care pot fi atacate de sistemul imunitar) denumite A şi B. Grupa de sânge A are doar antigenul A; grupa de sânge B are doar antigenul B; grupa AB îi are pe amândoi; grupa 0 nu are niciunul”, conform site-ului Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui.

Sângele nu poate fi donat oricui, ci trebuie să existe o compatibilitate între persoane. Cei cu grupa 0 sunt numiţi şi donatori universali pentru că pot dona la toată lumea, dar nu pot primi sânge decât de la persoane cu aceeaşi grupă. Persoanele din grupa AB+ pot dona sânge doar la cele din acelaşi tip de grupă, dar sunt primitori universali, în sensul că pot primi sânge de la orice grupă.

Grupele de sânge se moştenesc genetic de la părinţi la copii. Potrivit Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui, în România, grupele sanguine sunt repartizate astfel: 43% — grupa A, 33% grupa 0, 16% — grupa B şi 8% grupa AB.