Adevăr, manipulare şi diletantism despre preluarea preşedinţiei UE de către România
0
În zilele premergătoare preluării de către România a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene au curs multe rostiri de vorbe – prin mass-media şi la întruniri publice – despre acest eveniment care se produce atât de rar în viaţa fiecărui stat membru al blocului comunitar.
Cel mai adesea, opiniile au vizat capacitatea guvernului de la Bucureşti de a face faţă unei misiuni care solicită o înaltă expertiză în domeniu din partea fiecărui ministru român, o pregătire intelectuală superioară (am în vedere stăpânirea unei limbi străine de largă circulaţie internaţională) şi un profesionalism politic desăvârşit, dacă ajungem la concluzia că şi politica este o profesie, o ştiinţă. Pentru că nu oricine are vocaţia de a face din politică o artă a dialogului şi compromisului pentru progresul economico-social al unei entităţi ce numără 500.000 de cetăţeni.
Erau exprimate în acele zile de decembrie puncte de vedere îndoielnice, avându-se în vedere ceea ce se observă de la distanţă, fără prea mari eforturi: anume că România are în momentul de faţă cel mai slab guvern din istoria post-decembristă. Un executiv în care criteriul de bază pentru a promova acolo este carnetul de membru PSD (ALDE), în primul rând, apoi obedienţa faţă de liderul de partid: Liviu Nicolae Dragnea, recte Călin Constantin Popescu Tăriceanu.
Indivizi cu o carieră politică dubioasă: primul – având o condamnare definitivă pentru furt de democraţie şi o alta în prima instanţă, aşteptându-şi verdictul completului de cinci judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe care a umilit-o cum au vrut muşchii lui; al doilea – pentru că este un cameleon perfect, schimbându-şi culoarea pielii după împrejurări: încă din primele zile de după decembrie 1989, când se dădea liberal sadea sorbindu-i însă edecarului Ion Iliescu discursul fesenist (sunt înregistrări ilustrative în acest sens), pentru ca, la fiecare scrutin legislativ următor să caute sprijinul oricui, numai să nu rămână fără coledzi, în afara parlamentului (ca Dandanache), să-şi păstreze, apoi, scaunul de prim-ministru între aprilie 2007-decembrie 2008, cu ajutorul PSD, ori la alegerile uninominale din legislatura 2008-2012, în Colegiul Ilfov, unde închiderea urnelor l-a găsit pe locul 4, ajungând în cele din urmă, tras de păr, pe locul 3 eligibil numai după re-redistribuire.
I-am rezervat mai multe rânduri acestui liberal roşu cu papion (şi cu morgă), pentru că tocmai el a fost primul care declarase, în toamna anului 2018, că Dăncilă şi a sa echipă nu pot reprezenta cu cinste România la preşedinţia rotativă a blocului comunitar. Numai că vuvuzelele din presa de partid (Antena 3 şi România TV), plătite din bani publici, au trecut sub tăcere declaraţiile pesimiste ale Nevesteanului. Taxându-l, în schimb, cu duritate, pe preşedintele Iohannis care avea şi el dreptul la opinie ca noi toţi, muritorii acestei ţări, acuzându-l de toate făcutele şi nefăcutele care se întâmplă, rău, în România. O ţară pe care neamţul nu ar iubi-o aşa cum o fac ei. Adică în stil manelist şi printr-o manipulare de cea mai joasă speţă.
În săptămâna premergătoare evenimentului de la Ateneul Român din Capitală, aceeaşi atitudine ostilă a tonomatelor şi vectorilor de imagine/opinie din PSD+ALDE, gen ”mitraliera” Rădulescu şi Codrin peremistul, la adresa UE, multinaţionalelor şi altor duşmani ai bietei noastre ţărişoare, au avut-o şi la adresa marilor trusturi media din Europa de vest şi SUA. Rând pe rând, au intrat în vizorul manipulatorilor de meserie, din presa română cumpărată, ziare şi agenţii de presă cu notorietate din lumea civilizată, cum sunt Le Figaro, France Press, Financial Times, Der Spiegel, Die Prese, Deutche Welle, Frankfurt Algemaine Zeitung, Neue Zurcher Zeitung, Asociated Press, NBC, Washington Press, Boomberg şi altele, care au făcut un lucru simplu, jurnalistic: şi-au trimis oameni din redacţie la Bucureşti să se documenteze, să vadă cât de pregătită este România pentru a prelua preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Şi nu au ajuns aici „analişti” ţinuţi în lesă de patroni, ca Gâdea, Badea, Ciutacu, Chirieac, Ursu, Savaliuc, Zamfir, Stoicescu et. comp. -, ci jurnalişti independenţi politic, aflaţi în slujba adevărului.
Vina adusă acestor prestigioase instituţii de presă? Mituirea lor de către „Statul paralel” de la Bucureşti, prin intermediul unor oameni din Servicii, ca să discrediteze „performantul” guvern condus de Excelenţa Sa Viorica Vasilica Dăncilă. Aşa cred ei că se face presă şi în ţările cu democraţie consolidată: cum fac ei în ţara noastră, unde dobitocesc poporul cu televizorul, prin manipulare.
Grobieni cum sunt de felul lor, Gâdea şi Badea au găsit de cuviinţă să se întreacă în glume de prost gust pe seama preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Junker, spunând despre acesta că era încălţat cu un pantof de un fel şi celălalt de altfel, crezând că, astfel, măresc ratingul emisiunilor la care prestează. Se înşeală! Faceţi, băieţi, lucrul acesta şi cu Dăncilă! Aveţi materie primă din belşug la dispoziţie. Treceţi-i în revistă toate exprimările agramate şi veţi obţine maximum de audienţă! Garantat sută la sută! Luaţi-l la puricat şi pe Dragnea! Şi acolo aveţi materie primă din celebra valiză găsită pe câmpiile Teleormanului. Nu veţi avea rivali la aceste şouri, pe nici un interval de timp! Se vor trezi românii în crucea nopţii să vă urmărească. Atunci vor curge gârlă cererile de promo-uri publicitare şi veţi câştiga cinstit o pâine, nu din banii de la buget pe care guvernul Dăncilă îi acordă înzecit partidelor politice, din 2018.
Cât de performant este Guvernul Dăncilă ne spune Corina Creţu, comisarul european ajuns acolo chiar de pe listele PSD la alegerile europarlamentare. Ne spun statisticile nude, nu cele „îmbrăcate” în poleială de cuplul comic de experţi în economie şi finanţe Vâlcov-Teodorovici, inspirate din cunoscuta definiţie a statisticii („sunt precum bikini: dau ceva idei, dar ascund esenţialul”) şi prezentate prostimii ca realizări epocale.
Nu avem buget pe 2019, pentru că liderii PSD+ALDE încă nu au descurcat ghemul minciunilor cu care au umplut spaţiul public în 2017 şi 2018, mai ales în privinţa colectărilor veniturilor şi alocărilor bugetare (dovadă ordonanţa otrăvitoare/devastatoare, pentru agenţii economici, de la sfârşitul anului 2018). Nu avem buget, pentru că liderii PSD+ALDE au avut o singură ocupaţie în cei doi ani de guvernare: să zdruncine din temelii sistemul din justiţie, până îl pun la pământ, pentru ca mai apoi să-şi poată „albi” dosarele penale.
Ce spune românilor Corina Creţu? Că lauda de sine nu miroase bine în guvernul PSD+ALDE, când aduce vorba de atragerea fondurilor europene. Că multe realizări sunt pe hârtie, nu în realitate. Că nu statul, din investiţii publice, este cel care realizat procentul de 27 % grad de absorbţie din exerciţiul financiar-bugetar european 2014-2020, ci firmele private au ridicat nivelul. În realitate, zice ea, absorbţia este de numai 16 %, pentru că alte 11 % sunt doar angajări de fonduri. Adică doar depuneri de proiecte, până la declararea eligibilităţii acestora fiind cale lungă de parcurs.
Şi mai spune ceva comisarul nostru de la Bruxelles, ca să-nţeleagă toţi vâlcovii, dăncilii şi plumbii de la Bucureşti: că nici cele 16 procente realizate nu ar fi fost posibile fără aportul echipei de la Comisia Europeană, care a făcut tot posibilul ca ţara noastră să utilizeze fonduri de la capitole de unde nu puteau fi cheltuite pentru domenii unde erau proiecte eligibile. A făcut acest efort, pentru că România are o experienţă bogată în proiecte depuse şi rămase moarte. Pe vremea guvernului Ponta, vreo 200 de proiecte au ajuns de la Bucureşti la Bruxelles şi de acolo direct la coş.
Dar premierul nostru e mândru de modul cum conduce guvernul. România este tigrul Europei, „devastând” şi „devansând” pe oricine ar sta în calea ei în privinţa comerţului. Ce nu ştie neconflictuala doamnă, aflată însă în conflict perpetuu cu limba română (legat de cazul depăşirii Germaniei la exporturi, de exemplu), este că noi trimitem în Europa şi în lume materii prime neprelucrate şi forţă de muncă ieftină, aducând din străinătate produsele finite de consum, scumpe, ţara noastră având o balanţă de plăţi externe defavorabilă, pe când Germania are un excedent comercial extern de 11 miliarde de euro puse deoparte pentru vremuri de criză.
Şi totuşi, pentru doamna cu pricina a fi ridicol nu înseamnă mare lucru! A spune lucruri trăsnite, precum copiii imaturi, nu este pentru ea o culpă, ca şi diletantismul în organizarea acestui eveniment de anvergură continentală. Era normal ca printre invitaţii guvernului (ca o…greblă), la concertul de la Ateneu, să se afle „distinsa” ei noră şi „ilustrul” său fecior agramat - nam bă (cravată) - instalat în fotoliu ca la crâşmă, dar şi un puşcăriaş cu drepturi cetăţeneşti suspendate, ca Adrian Severin, lipsind însă valori politice şi profesionale de calibrul unui Cristian Diaconescu sau Iulian Chifu, bunăoară, cu merite şi contribuţii capitale în ceea ce priveşte accederea României în clubul de valori democratice numit Uniunea Europeană?
Singura mea aşteptare de la Guvernul Dăncilă, în cele cinci luni şi câteva zile cât va sta la preşedinţia acestui bloc comunitar (pentru că din aprilie începe campania electorală privind alegerile europarlamentare), este ca premierul şi „bravii” noştri miniştri să nu aducă vreo ştirbire, cu voie sau din nepricepere, valorilor pe care se bazează UE: libertatea, democraţia, statul de drept, respectarea ad-literam a Tratatului Constitutiv al Uniunii Europene. Nu sunt sigur că aşa se va întâmpla. Pentru că în cotloanele politicii pesediste îşi duc veacul destui guguiani oprişăneşti care-şi exhibă mândria că sunt români atunci când reuşesc să arate lumii (prin Internet), cum arată preşedintele nostru purtând pe cap înfiorătoarea caschetă cu zvastică, negândind că fapta lor de „bravură” aruncă o nouă pată întunecoasă peste imaginea României, zicând că-i fac un bine printr-un gest de factură stalinistă.
Se încarcă comentariile...
