Târg al meşteşugarilor, la Mamaia

de oaie, costume populare, păpuşi, icoane, măşti, dar şi turtă dulce, toate se găsesc, până astăzi inclusiv, la târgul meşteşugarilor de pe faleza din Mamaia.Marian Viorel din Suceava

de oaie, costume populare, păpuşi, icoane, măşti, dar şi turtă dulce, toate se găsesc, până astăzi inclusiv, la târgul meşteşugarilor de pe faleza din Mamaia.
Marian Viorel din Suceava realizează linguri din lemn de cireş sculptate manual. Timpul de realizare al fiecărei linguri este de aproximativ cinci ore. Acestea sunt decorate şi apoi unse cu ulei de floarea-soarelui pentru cei care doresc să le şi folosească. Lingurile au şi simboluri. La început, ele erau oferite în dar, fiecare simbol încrustat pe ele reprezentând o urare, o dorinţă de bine. Lingura îngemănată era oferită mirilor în noaptea nunţii, Dragobetele era dăruit de sărbătoarea de pe 24 martie, iar cele cu motive solare, simbolizând divinitatea, aveau menirea să-i protejeze pe cei care le foloseau.

Costume populare "made in Cluj"
Veturia Severin este din Cluj şi face costume populare ardeleneşti. Ea ne-a povestit puţin despre acest port. Costumul femeilor este format din cămaşă naţională, brodată manual, rochie albă, fustă, brodată cu acelaşi model ca şi cămaşa. şorţurile, ce poartă numele de catrinţe, se îmbracă în felul următor: cel din faţă are franuri în partea de jos şi dantelă pe margini, iar cel din spate are peste tot dantelă. Costumul este completat de o năframă neagră cu ciucuri. Cămăşile bărbaţilor sunt cusute cu aţă neagră, roşie sau albastră, la mâneci, pe umeri, pe piept şi la poale, strânse cu brâuri, de obicei geometrice, cusute în culorile tricolorului. "Sunt mândră că sunt româncă şi pot să duc mai departe tradiţia populară. Acum sunt şi instructoare de dansuri populare, la copii. În 1989 am luat locul I la Cântarea României, cu Ansamblul de dansuri populare din comuna Cojocna, cu o suită unică: taina ardelenească, roata şi învârtită", ne-a spus ea.

Covoare olteneşti şi turtă dulce pe alese
Cei care vor să-şi cumpere decoraţiuni pentru casă au de unde alege. Maria Neamţu din Vâlcea a venit la târg cu o serie de covoare olteneşti. Ne-a spus că acestea sunt făcute în gherghef, urzeala fiind din bumbac pescăresc, din lână de oaie, au două feţe şi sunt foarte rezistente, datorită modului în care sunt lucrate. Aceste covoare erau făcute la început în mănăstiri şi apoi a fost preluat meşteşugul de către ţărani. Ele costă de la 300.000 de lei vechi până la 10 milioane de lei vechi. Amatorii de dulciuri pot să se răsfeţe încercând turta dulce de Odorheiu Secuiesc. Ea este făcută cu miere de albine, care are proprietăţi conservante, "drept urmare, dacă v-a plăcut, o puteţi lua acasă pentru dumneavoastră sau pentru cei dragi", se lăuda un comerciant. Preţul unei asemenea delicatese variază între 30.000 de lei vechi şi 50.000 de lei vechi.