„Sfaturi” pentru politicieni de la vicecampionul mondial la dezbateri: „Un orator bun nu e acela care vorbeşte mult”
0Campania electorală pentru Parlamentul European este o ocazie pentru politicieni de a-şi „etala” discursurile prăfuite. "Adevărul" a stat de vorbă despre calităţile unui bun vorbitor cu Octavian Buta, clujeanul care a ajuns, la începutul anului, în finala Campionatului Mondial de Dezbateri din India.
Echipa României, formată din covăsneanul Radu Cotarcea şi clujeanul Octavian Buta, reprezentând Universitatea Babeş-Bolyai, a obţinut, la începutul lunii ianuarie, titlul de vicecampioană mondială la Campionatul Mondial de Dezbateri Academice, organizat în India, primul obţinând şi locul al VI-lea din lume la vorbitori. Este vorba despre cea mai mare competiţie de dezbateri din lume, participând 350 de echipe din universităţi de pe cinci continente, care s-a desfăşurat în perioada 26 decembrie 2013 - 4 ianuarie 2014 în localitatea Chennai, din sud-estul Indiei.
Calităţile unui bun vorbitor
Clujeanul Octavian Buta (26 de ani) a povestit pentru "Adevărul" despre calităţile unui bun vorbitor. El
a început antrenamentul pentru a deveni un bun orator de circa 8 ani, de când era în clasa a IX-a. El a terminat în vara anului trecut un masterat la Facultatea de Studii Europene şi este absolventul a două facultăţi – Studii Economice şi Drept, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB). În continuare, el vrea să intre în afaceri pe cont propriu. “Am un start-up în domeniul IT împreună cu un prieten”, preciează clujeanul. Jobul lui viitor nu are de a face neapărat cu abilităţile dobândite pe timp de 8 ani în care s-a “antrenat” pentru a putea participa la competiţii de dezbatere, dar crede că aceste îi vor folosi foarte mult. “Am învaţat să vorbesc în public, lucru pe care în facultate nu prea se învaţă. Apoi, am învăţat să văd o problemă multifaţetat, din mai multe perspective, am dobândit obişnuinţa de a avea o gândire structurată, o logică. Acesta este un gen de rezolvare şi de analiză a problemelor care se aplică în orice domeniu fie că e economic, consultanţă în afaceri, managemet etc”, a explicat Octavia Buta. El spune că un bun vorbitor nu este unul care vorbeşte foarte mult. “Cei care iubesc să se audă vorbind nu sunt buni debat-eri. La dezbatere ai 15 minute după ce primeşti subiectul, ca să poţi stabili o strategie, fără să ai la dispoziţie nicio sursă de informaţie. De aceea lucrul cel mai important este să citeşti foarte mult, să dobândeşti toate perspectivele necesare”, a mai spus clujeanul. El petrece multe ore pe zi citind ziare precum The Economist sau New York Times pentru a fi la curent cu tot ce se petrece în lume.
Radu Cotarcea (cu cravată albastră) şi Octavian Buta la festivitatea de premiere din India.
“Cei care iubesc să se audă vorbind nu sunt buni debat-eri. La dezbatere ai 15 minute după ce primeşti subiectul, ca să poţi stabili o strategie, fără să ai la dispoziţie nicio sursă de informaţie. De aceea lucrul cel mai important este să citeşti foarte mult, să dobândeşti toate perspectivele necesare
Octavian Buta, vicecampion la dezbateri
Cum abordează un subiect fierbuite precum migraţia românilor în Anglia
Clujeanul susţine că tema migraţiei este una destul de frecvent întâlnită la campionatele de dezbateri. Întrucât o parte importantă din pregătirea unui vorbitor constă în dobândirea de cunoştinţe despre problemele economice şi politice actuale, l-am întrebat pe Octavian Buta cum ar argumenta un subiect de dezbatere pe tema migraţiei românilor în Anglia din 1 ianuarie 2014. “Această percepţie greşită a unei părţi a presei britanice este chiar un motiv pentru care ar trebui să se facă mai multe dezbteri. Astfel, argumentele privind faptul că sute de mii de imigranţi s-ar duce în Anglia, dacă se ridică restricţiile au fost bazate pe un context foarte spefic în care, în 2004, când un val foarte mare de polonezi au ajuns în Marea Britanie în urma unei măsuri similare, cauzând o migraţie excesivă. În momentul în care recontextualizezi problema de atunci pe situaţia României, care momentan o duce mult mai bine decât alte ţări din regiune, situaţia se schimbă. Apoi, e important faptul că România a avut deja drept de călătorie în ţările respective şi prin asta foarte mulţi oameni care voiau să muncească în Anglia şi-au găsit deja slujbe acolo. Ba mai mult, trebuie ţinut cont şi de predilecţia românilor de a merge în zone care se mulează foarte bine pe caracterul lor, cum ar fi Spania, Italia, zona mediteraneană în general. Dacă nu creezi acest context atunci ajungi să oferi un exemplu care nu e valid”, a făcut Octavian introducerea în subiect. Apoi a venit cu argumentele propriu-zise în favoare eliminării restricţiilor: „Pe de o parte Anglia şi-a dezvoltat foarte mult economia pe sectorul terţiar de servicii, care are nevoie de următoarele lucruri: de personal educat, care are cunoştinţele necesare să ofere valoare adăugată acelor servicii şi, în al doilea rând, de persone care vorbesc foarte bine limba engleză. Aceste lucruri sunt realizate acum prin outsourcing în ţări precum Bangladesh sau India. Reintegrând o parte din aceste servicii în economia Angliei aduci un plus economic bugetului şi ţării în sine, de unde rezultă că Marea Britanie ar trebuie să includă structural genul acesta de emigrare în special a românilor care sunt selecţionaţi ca fiind educaţi, cu abilităţi şi tineri. Toate aceste calităţi duc la integrarea lor în economie. În cadrul discursului din Marea Britanie au fost voci, chiar susţinute în cotidianul “The Economist”, care a avut o pagină unde se arăta că <<deşi toată lumea de aici o să vă urască noi, cei de la The Economist, o să vă aşteptăm cu braţele deschise, pentru că ştim care sunt beneficiile economice pe care le veţi aduce>>. Mai mult de atât, inclusiv ambasadorul României a vorbit despre studii în care s-a relevat faptul că banii care merg la bugetul Angliei de la emigranţii români reprezintă sume mult mai mari decât minusul din beneficiile sociale, din crime sau din orice dezavantaje pe care le-ar putea crea”.
Ce s-a întâmplat la Campionatul Mondial de Dezbateri
Pentru a exemplifica ce înseamnă să fii un bun vorbitor, Octavian Buta ne-a povesit experienţa de la Campionaul Mondial de Dezbateri din India, unde împreună cu Radu Cotarcea, a ajuns în finală.
Buta povesteşte că pentru a ajunge până în semifinale, alături de alte 15 echipe, cei doi competitori din România au trecut de 9 runde preliminare. Subiectul de dezbatere se primeşte cu 15 minute înainte de începerea competiţiei, fără ca vorbitorii să aibă acces la surse de informaţie. În acest timp, cei doi coechipieri îşi făceau strategia. Cei doi membri ai echipei aveau de susţinut un discurs de 7 minute, fie de susţinere a unei moţiuni, caz în care ei reprezentau Guvernul, fie de respingere, când jucau rolul Opoziţiei. În noaptea de Revelion au fost anunţate cele 16 echipe din semifinale, iar pe data de 2 ianuarie s-au desemnat finaliştii. În finală au ajuns pe lângă UBB şi echipe reprezentând universităţi din Belgrad, Berlin şi Lund (Suedia). Buta a explicat că dezbaterile se fac pe trei categorii: engleză nativi, engleză ca limbă secundară, unde a participat echipa română şi engleza ca limbă străină, unde sunt echipele care nu se exprimă foarte bine în engleză. “Diferenţele de abstractizare datorate avatanajului limbii native sunt prea mari pentru a exista o singură categorie. Tot ce explici tu ca echipă în 14 minute, un nativ de engleză poate sintetiza într-un minut. Pe de altă parte, au fost cazuri în care noi am bătut echipe de la Oxford şi de la Cambridge, aceste lucruri se întâmplă, însă nu e o regulă”, arată clujeanul.
Românii s-au “luptat” cu bulgarii şi cu nemţii
Subiectul din finală a fost următorul “acest parlament ar da dreptul ţărilor să plătească alte ţări pentru a primi oamenii care cer azil politic”. “Se foloseşte formula de acest parlament pentru că modelul este luat de la dezbaterile parlamentului engez. Într-o dezbatere sunt patru echipe, noi am fost prima opoziţie, a doua opoziţie fiind echipa de la Lund. Guvernul 1 a fost reprezentat de echipa de la Universitatea din Belgrad, iar Guvernul 2 –echipa de la Berlin Debating Union. Noi am dezbătut împotriva celor două guverne pentru că aşa este concepută dezbaterea”, explică Buta. Guvernul 1 a explicat că acest mecanism va minimaliza discursul xenofob faţă de cei care cer azil politic, de genul “oamenii ăştia nu fac nimic, dar primesc ajutorul de stat sau vin şi le fură slujbele”. Astfel, dacă statul de unde vin azilanţii va plăti statului unde vor fi găzduiţi anumite sume de bani, cetăţenii vor minimiza dezvatanjele, întrucât vor observa că vor rezulta şi beneficii economice din acest proces. “Noi am plecat de la ideea: <<de ce oferim azil politic?>>. Aici argumentul nostru a fost că resposanbilitatea ţărilor de a oferi azil politic este exclusiv datorată unei demnităţi umane universale care cumva transcende graniţele. Nu poţi să le iei acestor oameni ultima urmă de demnitate , nelăsându-i să aleagă unde merg şi zicându-le că plăteşti un preţ pentru ca ei să meargă altundeva, pentru că tu nu-i vrei la tine în ţară. Al doilea punct a fost legat de dezumanizarea care ar fi creat de un asemenea un mecanism pervers. S-ar ajunge la situaţia în care guvernele unor stat ar pune problema:<<Noi nu te vrem la noi în ţară, dar putem plăti 2.000 de euro şi te ia cineva>>”, explică Buta. Echipa căştigătoare a fost cea din Berlin, iar pe locul secund s-au situat celelate trei echipe, întrucât numai finalista primeşte punctaj la acest punct al competiţiei.
Cum a ajuns România vicecampioană mondială la dezbateri
Radu Cotarcea (25 de ani), absolvent de UBB care acum lcureză în Budapesta ca director de operaţiuni la o firmă care se ocupă de recrutare în domeniul juridic, cel mai bun vorbitor din România în 2013, care a obţinut şi locul al VI-lea în lume la vorbitori la Campionatul din India, a explicat pentru Adevărul cum a ajuns România să fie vicecampioană mondială la dezbateri: “Cred ca cele mai importante elemente sunt (1) structurile de suport si (2) pregatirea. Legat de prima, România reprezinta un caz unic în centrul şi estul Europei în sensul în care avem o reţea considerabilă de instructori care îşi dedică timpul gratuit dezvoltării tinerilor în ale debate-ului. Asta se întamplă mai degrabă la nivel de liceu şi mai putin la nivel de universităţi (deşi începe şi aici) însă tocmai faptul că am fost expuşi din băncile liceului acestei activităţi a fost critic. În acelaşi timp, tot mai multe echipe încep să beneficieze de 'patroni' fie ca e vorba de sponsorizari din partea companiilor fie că e vorba de universităţi în sine care sprijina deplasările debaterilor. Cât despre pregatire, faptul că tot mai multe echipe încep să fie sprijinite este critic pentru că le oferă oportunitatea să fie expuse la traseul competiţional - şi chiar nu ştii ce înseamnă debate cu adevarat din punctul meu de vedere până nu ieşi pentru prima oara la un turneu precum prestigios Oxford Intervarsity unde participă cele mai bune echipe din lume. În acelaşi timp, ţine foarte mult de pregătirea individuală şi volumul de cercetare pe care îl faci inainte de turneu. Având în vedere că primesti moţinuea pe care vei dezbate cu 15 minute înainte de rundă şi care poate discuta orice de la teme politice, sociale, economice sau de drept, este critic să ştii cam tot ce s-a şi se intampla in lume”.
La aceeaşi întrebare Octavian Buta a susţinut: “Se vede constanţa cu care România şi UBB, în particular, ajung să obţină rezultate pozitive în acest domeniu. Spun UBB pentru că aici avem sprijinul instituţional de care avem nevoie. Din 1998 exista un program de dezbateri în UBB. Din 2008, când Dan Cristea şi Nicoleta Lupea au obţinut titlul mondial, universitatea ne-a sprijinit constat cu evenimentele pe care le-am organizat. Acum 4 ani am organizat un eveniment Yale vs UBB, unde am adus cei mai buni debateri de la Yale ca să ţină traininguri şi să susţină mişcarea din UBB. Acum doi ani am făcut acelaşi lucru cu debateri de la Oxford. În toate aceste evenimente universitatea ne-a ajutat şi să văd rezultatele unei implicări constante şi menţinere interesului pentru studenţi cât şi pentru cei ce pot oferi sponsorizări”.
Citeşte şi
Cum au ajuns doi studenţi români cei mai buni tineri speakeri internaţionali
Se încarcă comentariile...
