„Poliţia plagiatului” din Cluj acuză erori la formularea unui subiect dat la Chimie, la Bacalaureat. Detaliul din enunţ care i-a putut duce în eroare pe candidaţi
0
O asociaţie din Cluj a trimis o plângere la Ministerul Educaţiei şi preşedintele României în care sesiza o eroare la un subiect dat la Bacalaureat, la Chimie organică şi a cerut identificarea absolvenţilor care ”prin alegerea soluţiei corecte sau a soluţiei omise” au fost depunctaţi şi punctarea lor corespunzătoare. Asociaţia GRAUR mai solicită sancţionarea persoanelor vinovate pentru deficienţele semnalate.
Preşedintele Asociaţiei GRAUR, universitarul clujean Dorin Isoc, a trimis, în numele asociaţiei, o adresă la Ministerul Educaţiei, în care semnala o eroare la un subiect dat la ultima probă a Bacalaureatului 2015. Acesta scrie, şi pe blogul său, că dascălii care au formulat subiectul C la proba de Bacalaureat 2015 Chimie organică ar fi greşit.
Asociaţia GRAUR a luat fiinţă în martie 2004 din iniţiativa unor dascăli ai Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Scopul asociaţiei este să devină un reprezentant real al societăţii civile şi să lupte împotriva plagiatului.
Cum arată subiectul
”Subiectul C
Scrieţi, pe foaia de examen, numărul de ordine al compusului organic din coloana A însoţit de litera din coloana B, corespunzătoare unei utilizări a acestuia. Fiecărei cifre din coloana A îi corespunde o singură literă din coloana B”, iar mai jos copiii au 5 enumerări în coloana A şi 6 în coloana B.
A B
1. celuloza a. fabricarea ambalajelor alimentare
2. polipropena b. fabricarea dinamitei
3. poliacrilonitrilul c. fabricarea apreturilor textile
4. trinitroglicerina d. fabricarea margarinei
5. amidonul e. fabricarea fibrelor sintetice
f. fabricarea hârtiei”
Potrivit doamnei profesoare care a participat la Adevărul live (n.r. rezolvarea acelui subiect e oferită la minutul 21.75, AICI), în ziua examenului, soluţionarea acestui subiect a fost: 1 f, 2a, 3e, 4b şi 5c. Deci, punctul ”d - fabricarea margarinei” ar fi în plus.
Subiectul integral, AICI, şi mai jos:
Ce acuză GRAUR
Preşedintele Asociaţiei GRAUR susţine că profesorii care au conceput punctul C au formulat greşit cerinţa - ”o singură literă din coloana B”, când de fapt la 4 (amidon) corespund 2 (fabricarea apreturilor textile şi fabricarea margarinei), că termenul ”utilizare” e folosit prost - ”O astfel de analiză nu poate evita limbajul cu totul nepotrivit al specialistului în chimie care se doreşte a fi „profesor de chimie” şi care nu prea ştie că numai „ambalajele alimentare” pot fi în situaţia de a se fabrica, iar celelalte adică „dinamita”, „apreturile textile”, „margarina”, „fibrele sintetice” şi „hârtia” „se produc”.
În susţinerea ideii sale, preşedintele GRAUR, care recunoaşte că nu este chimist de profesie, argumentează varianta oferită prin exemple de pe site-ul Oficiului American pentru Mărci şi Brevete, www.uspto.gov, unde există multe brevete de invenţie care dovedesc că ”amidonul se utilizează pentru producerea margarinei...” . Acesta mai dă şi o sursă din România ca să întărească ideea sa - www.balsamdingalaad.ro/sanatate/margarina.pdf.
În analiza trimisă la minister, GRAUR arată:
”a) În preambulul subiectului se vorbeşte despre „utilizare”. In limba română prin „utilizare” se înţelege o acţiune voluntară prin care un obiect sau o substanţă sunt puse în relaţie cu nişte efecte dorite. În chimie, şi în general în tehnică, acest lucru înseamnă că prin „utilizarea” unei substanţe este eliminată din discuţie criteriul cantitativ în care aceasta este implicată în cadrul unui amestec sau soluţii.
b) Autorul subiectului induce convingerea că se poate defini o relaţie unică o substanţă – o utilizare.
c) O altă analiză mai profundă a esenţei relaţiei „unice” o substanţă – un mod de utilizare solicitate absolvenţilor arată că de fapt pentru substanţa „amidon” există nu una ci două utilizări „c. fabricarea apreturilor textile” şi „d. fabricarea margarinei”. Cu alte cuvinte sunt adevărate două variante şi anume „amidonul se utilizează pentru fabricarea apreturilor textile” dar şi „amidonul se utilizează pentru fabricarea margarinei”.
d) Orice analiză nu poate evita limbajul atehnic cu totul nepotrivit al specialistului în chimie care se doreşte a fi „profesor de chimie” şi care nu prea ştie că numai „ambalajele alimentare” pot fi în situaţia de „a se fabrica”, celelalte adică „dinamita”, „apreturile textile”, „margarina”, „fibrele sintetice” şi „hârtia” „se produc”.
Concluzii
GRAUR susţine că ”la Bacalaureatul şcolii de papagali subiectul de examen este eronat! În mod concret, absolventul care nu ştie chimie, dar este ascultător şi tocilar va fi punctat pentru că asociază (5 cu c) dar un absolvent care cunoaşte chimie şi care se documentează ca să înveţe chimie şi apoi face asocierile corecte (5 cu c) şi (5 cu d) care însă nu apar în cartea de chimie este taxat şi sancţionat fiindcă el nu este papagal!”.
În adresa trimisă la Ministerul Educaţiei se cer atât punctarea elevilor care au ales cele două variante la subiectul C de la Chimie organică, cât şi pedepsirea celor care au formulat varianta care a venit la Bacalaureat 2015.
Mai precis: ”Ne vine greu să credem şi să admitem că obiectivul fundamental cultivat de politica actuală a Ministerului Educaţiei pentru un examen Bacalaureat la nivel naţional este să demonstreze absolventului că ceea ce nu cunoaşte profesorul îi este lui interzis sau este fals şi să-l pună la punct pe acesta pentru întotdeauna pentru că iniţiativa de a se informa este o infracţiune la adresa unei instituţii care ar trebui să cultive diversitatea, curiozitatea, creativitatea.
Ne vine greu să credem că accesarea surselor de informaţie de pe Internet este facultativă pentru dascălii români şi condamnabilă pentru elevii sau studenţii acestora.
În legătură cu cele semnalate vă solicităm:
a) Să dispuneţi verificarea în mod temeinic a tuturor aspectelor semnalate.
b) Dacă cele sesizate se dovedesc a fi reale, vă solicităm să dispuneţi publicarea unei erate în întreaga medie românească şi a unei explicaţii cu scuzele de rigoare pentru contribuabilii români.
c) Să dispuneţi identificarea tuturor absolvenţilor care prin alegerea soluţiei corecte sau a soluţiei omise de autorul subiectului şi de grila de control aplicată au fost depunctaţi, să dispuneţi corectarea notelor lor şi apoi să faceţi publice aceste rezultate prin toate mijloacele media şi prin afişare pe site-ul ministerului.
d) Să dispuneţi identificarea şi apoi sancţionarea persoanelor vinovate pentru deficienţele grosolane semnalate. Numele acestor persoane şi sancţiunile aplicate vor fi de asemenea afişate pe site-ul ministerului şi în mijloacele media româneşti.
Rămânem în aşteptarea răspunsului cuvenit şi promitem să aducem la cunoştinţa tuturor persoanelor interesate maniera în care ministerul educaţiei înţelege să-şi asume responsabilitatea asupra situaţiei reale a şcolii româneşti”.
Adresa trimisă la Ministerul Educaţiei şi la Preşedinţie, pe care o puteţi citi mai jos integral, a fost trimisă marţi, 7 iulie, şi până azi, 10 iulie, nu s-a primit niciun răspuns.
Mai puteţi citi:
„Poliţia anti-plagiat“ atacă ordonanţa lui Ponta de renunţare la doctorat
Se încarcă comentariile...
