Vrei să ai cele mai bune murături? Ţine cont de aceste sfaturi

Murături

Tradiţia spune că murăturile trebuie puse în prima jumătate a toamnei, cu excepţia verzei, care poate fi pusă la murat prin noiembrie. Este încă timp să ne facem rezerva de conserve, pentru că piaţa încă abundă de legume şi zarzavaturi proaspete. Dacă nu vrem ca în ianuarie sau chiar mai devreme să găsim gogonele prea moi şi într-o saramură băloasă, este bine să ţinem cont de câteva sfaturi.

Fiecare gospodărie are specificul ei atunci când vine vorba despre conservarea legumelor pentru iarnă. Unii au obiceiul să pună gogoşarii ori castraveţii în oţet, având fiecare argumentul lui, ce ţine de gust sau toleranţa organismului la consum, însă cei mai mulţi folosesc saramura ca bază de conservare.

Cum facem saramura

Pentru a da rezistenţă acriturilor, dar şi o consistenţă normal întregului conţinut, trebuie să acordăm o mare atenţie modului de preparare a saramurii. 

”Pentru fiecare doi litri de apă punem trei linguri cu vârf de sare grunjoasă românească sau sare neiodată. Cea mai bună sare este cea bolovan, extrasă din mina de sare. Saramura este bună atunci când ţine oul crud deasupra, oul cu tot cu coajă. Ardeiul iute, hreanul şi frunzele de vişin vor păstra legumele proaspete şi nu le vor da voie să se înmoaie, să se terciuiască”, este sfatul bucătarului buzoian Cristi Dobre.

Se pretează pentru murare orice legumă sau fruct, care arată bine şi a ajuns la maturitate, fără a fi însă copt. Cele mai utilizate vegetale sunt gogonelele, castraveţii, conopida, varza albă, varza roşie, morcovii, ţelina, atât rădăcina cât şi frunzele, rădăcinile de păstârnac şi pătrunje, sfecla roşie, păstăi de fasole verde, groasa, ridichile de lună.

Sursa doarnatural.ro

Dintre fructe, găsim în formă murată de la mere ionatan sau golden, pere de toamnă, prune pârguite, gutui până la boabe mari de struguri albi sau pepeni. 

Trebuie ştiut că legumele şi fructele cele mai bune pentru pus la borcan sunt cele proaspăt culese din grădină sau, cele pe care le cumpăraţi direct de la producător. Legumele şi fructele trebuie să fie cât mai viguroase, sănătoase, fără bube sau pete.

Aveţi grijă la mărimea vegetalelor pentru murat. Cu cât sunt mai mici, cu atât vor fi mai moi după ce vor sta în saramură. De aceea, este recomandat ca în loc să le tăiaţi felii sau făşii, le puneţi întregi.

Sursa latantiioana.wordpress.com

Dacă nu aveţi spaţii foarte generoase de păstrare, ci debaralele sau balconul apartamentului, puteţi alege ca recipient pentru murături borcane de 10 Kg, borcane de 3 Kg pentru castraveţi şi borcane de 0,8 Kg pentru gogoşari.

La baza reţetei pentru murăturile deosebit de gustoase, sărate şi acre atât cât trebuie, stă şi arta de a aranja ingredientele în recipientul de murare.

”Întotdeauna, vegetalele pentru murături trebuie să fie foarte proaspete şi niciodată nu le vom înghesui în borcane sau alte recipiene când le vom procesa, pentru că trebuie să respire. Varza roşie şi sfecla roşie vor da o culoare rozalie tuturor murăturilor, însă dacă le preferaţi natur nu mai adăugaţi aceste două ingrediente. Nu umpleţi recipientul până la capac ci trebuie să aibă un spaţiu de cel puţin o palmă între capac şi murături”, spune chef Cristi Dobre.

Trebuie alese cu grijă şi condimentele: usturoiul, hreanul, boabele de muştar, dafinul, mărarul, frunzele de ţelină. Pe lângă faptul că dau gust, au şi un rol antibacterian.

Aproape toate legumele şi fructele se pretează la murare şi mulţi gospodari le pun separat în recipiente de sticlă, plastic, lemn ori ceramică, cu mici adaosuri de vegetale pentru culoare sau aromă. Există însă foarte multe reţete de murături în amestec, care sunt preferate pentru combinaţia de arome rezultată prin conservarea laolaltă a legumelor şi fructelor.

.

Mix de murături

Bucătarul buzoian Cristi Dobre ne oferă reţeta preparării unui amestec de murături, preluată de la legumicultorii din zona Buzăului.

”Facem un mix de varză roşie tăiată în două, patru kilograme de gogonele, şase morcovi, patru mere bot de iepure, două căpăţâni mari de conopidă pe care o desfacem bucheţele, o varză albă tăiată în patru, doi pepenaşi, o sfeclă roşie, pentru a da puţină culoare, două rădăcini de hrean proaspăt, două sau trei gutui. Mai adăugăm opt castraveţi, patru ardei iuţi uscaţi, două crenguţe uscate de mărar cu tot cu floare, o crăcuţă de vişin cu tot cu frunze, câteva frunze de ţelină cu tulpină şi cu rădăcina spălată în prealabil, o lingură de muştar boabe”, explică bucătarul buzoian Cristi Dobre.

Potrivit lui Cristi Dobre, tot ce aveţi de făcut este să spălaţi foarte bine aceste ingrediente, după care le veţi aşeza în butoiul de plastic, dar de preferat cel de lemn, faceţi saramura cu proporţia de trei linguri de sare la doi litri de apă, amestecaţi bine până se dizolvă într-o găleată după care o veţi adăuga peste vegetale. La final adăugaţi mărarul, crenguţa de vişin şi boabele de muştar.

Sursa spornic.ro

Trucuri pentru reuşita conservării legumelor

Atunci când puneţi murături, trebuie să le fierbeţi ca să distrugeţi bacteriile. Mare grijă însă: nu le fierbeţi prea mult timp pentru că riscaţi să obţineţi nişte murături moi.

Murăturile nu vor face mucegai dacă puneţi în borcan un săculeţ din ţesătură rară umplut cu boabe de muştar, care să acopere bine suprafaţa murăturilor până la marginea borcanului.

Pe fundul vasului puneţi mărar uscat, boabe de piper, foi de dafin, boabe de muştar, căţei de usturoi, rădăcină de hrean. Se aşază legumele în straturi, fără a fi presate. Deasupra se pun frunze şi tulpini de ţelină verde, aşezate astfel încât să ţină legumele în saramură. 

În cazul castraveţilor, tăiaţi-le tulpina înainte să le puneţi în borcan. Aşa obţineţi murături gustoase şi ferme. De asemenea, amăreala castraveţilor poate fi înlăturată dacă, după ce sunt tăiaţi felii, se întroduc zece minute în lapte puţin sărat.

Citeşte şi: Cum pot fi păstrate legumele şi fructele viguroase şi gustoase până târziu în iarnă