Cum să obţii subvenţie de la stat pentru terenurile unde cresc păsări protejate prin lege

Premieră în materie de subvenţii. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură anunţă trei noi pachete de subvenţii pentru conservarea unor specii de păsări. Puţini agricultori ştiu că pot primi plăţi compensatorii de până la 269 de euro pe an, la hectar, dacă îşi transformă terenurile în parcele de hrănire pentru acvila ţipătoare mică.

Agricultorii din mai multe judeţe vor primi plăţi compensatorii cuprinse între 92 şi 269 de euro pe hectar anual pentru protejarea unor specii de păsări. 

Anunţul a fost făcut recent de conducerea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Buzău care a adăugat că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a inclus, începând cu acest an, trei noi pachete pentru conservarea unor specii de păsări. 

Este vorba despre Pachetul 9 – terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila ţipătoare mică,  Pachetul 10 – refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole şi despre Pachetul 11 – terenuri agricole importante pentru dropie.

România este singura ţară din lume care poate acorda subvenţii pentru terenurile care vor fi folosite de fermieri ca zone de hrănire pentru acvila ţipătoare mică, Aquila pomarina, specie de pasăre protejată prin lege.

„Începând cu anul 2018, este disponibil un pachet nou la care judeţe eligibile sunt doar patru: Buzău, Ialomiţa, Brăila şi Călăraşi. Este un pachet de agro-mediu care are ca scop protejarea anumitor specii de păsări şi la care cerinţele nu sunt foarte greu de îndeplinit.  Se referă la protejarea unor specii de păsări şi comparativ cu pachetul 7, pachetul 9 este mai uşor de accesat, de îndeplinit cerinţele pe parcursul a cinci ani“, spune Claudia Stelea, director APIA Buzău (foto jos).

Reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură spun că Pachetul 9, ce se referă la terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila ţipătoare mică, este unul mult mai facil.

„Trebuie ştiut că fermierii nu sunt condiţionaţi de înfiinţarea unor anumite culturi. Pe suprafaţa respectivă pot înfiinţa absolut orice cultură doresc dumnealor. Condiţia este ca 30 la sută din suprafaţa parcelei aflate sub angajament să fie lăsată nelucrată sau mai bine zis cu o minimă lucrare, pentru că este obligatoriu să efectueze minimum de lucrare de întreţinere pe an. Acest 30 la sută din suprafaţa angajată trebuie să fie lăsat patru ani necultivat“, declară Claudia Stelea, director APIA Buzău.

Fermierii care vor să obţină aceste subvenţii trebuie să încheie un acord pe cinci ani cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. 

Potrivit acestui pachet, pe parcelele angajate va fi interzisă utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor şi cultivarea rapiţei, porumbului şi florii-soarelui. Totodată, cositul pe aceste suprafeţe poate începe numai după 1 iulie, fiind necesară lăsarea unor parcele necosite până la 1 octombrie.

Subvenţia maximă, de 269 de euro/ha/an, se acordă fermierilor care realizează lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila ţipătoare mică. Alocaţia de 190 euro/ha/an se acordă în cazul agricultorilor care aleg să efectueze lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru această specie de pasăre.

Acvila ţipătoare mică este o specie caracteristică zonelor împădurite situate în apropierea teritoriilor deschise cum sunt pajiştile, terenurile agricole şi păşunile umede. Degradarea habitatelor în zonele de cuibărit prin reducerea păşunilor, intensificarea agriculturii, otrăvirea şi vânătoarea ilegală sunt principalele pericole pentru această specie.

Ornitologii susţin că acvila ţipătoare mică este o pasăre răpitoare diurnă, fiind o specie protejată întrucât se află în regres numeric. Cu toate acestea, una dintre cele mai mari populaţii de acvilă ţipătoare mică de la nivel mondial se găseşte în România, fiind cea mai răspândită specie de acvilă din ţara noastră.

În cazul pachetului 10 - refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole, plata poate fi de 92 de euro/an/ha, dar pe parcelele angajate se vor lăsa fâşii necultivate, pe care nu se vor aplica îngrăşaminte chimice sau pesticide. De asemenea, pe fâşiile necultivate se va desfăşura activitatea agricolă minimă.

Pachetul 11 - terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda) are următoarele sub-pachete: 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda), cu varianta 11.1.1 - conversia terenurilor arabile în pajişti, unde plata compensatorie poate ajunge la 255 euro/ha/an, dar pe suprafaţa angajată se va înfiinţa pajiste; varianta 11.1.2 - zona de protecţie pentru dropie pe teren arabil - 100 euro/ha/an (pe suprafaţa angajată se va respecta în fiecare an un anumit asolament). 

În ceea ce priveşte sub-pachetul 11.2 - pajisti permanente importante pentru dropie (Otis tarda), acesta are varianta 11.2.1 - lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie cu plăţi de 269 euro/ha/an, varianta 11.2.2 - lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie - 190 euro/ha/an, varianta 11.2.3 - lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie - 169 euro ha/an.

Plăţile compensatorii se acordă pentru respectarea angajamentelor pe o perioadă de 5 ani, fiind necesar ca fermierii să respecte cerinţele de bază şi cele specifice aferente pachetelor pentru care aplică şi să ţină o evidenţă a activităţilor agricole prin completarea caietului de agro-mediu. 

Indiferent dacă pachetul se aplică pe teren arabil sau pe pajişti permanente, nu este permis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare. Beneficiarii vor trebui să facă dovada deţinerii cunoştinţelor necesare implementării angajamentelor.

Astfel de subvenţii se acordă de câţiva ani pentru gâsca cu gât roşu, care a devenit ”musafirul” care  aduce unor fermieri din zona de câmpie a judeţului Buzău un bonus de 250 euro la hectar dacă îşi asumă că  respectă o serie de reguli impuse de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie. 

Pasărea este una dintre cele mai rare specii de gâşte din lume şi este protejată în Uniunea Europeană.

Prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, statul subvenţionează suprafeţele arabile care pot deveni zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu. În judeţul Buzău, numai fermierii din anumite zone cu bălţi pot beneficia de acestă subvenţie europeană.

„Ei trebuie să ne anunţe pe noi în momentul în care seamănă o cultură, în mpomentul în care răsare cultura respectivă şi momentul în care o încorporează în primăvară. Din acest motiv în momentul în care ei ne notifică, se face o vizită rapidă pe teren“, spune directorul APIA Buzău.

Pe o perioada de cinci ani a angajamentelor este obligatorie înfiinţarea în cel puţin doi ani a culturii de porumb pe timpul verii. În România, pasărea apare doar la sfârşitul lunii octombrie şi poate fi observată până în luna martie. Aceasta se hrăneşte în principal cu iarbă, dar şi cu seminţe de cereale cum ar fi grâul, porumbul sau orzul.