Cum a eşuat proiectul primului penitenciar cu capital american din România. Ideea i-a aparţinut unui primar

Obiectivul militar se află la marginea localităţii Unguriu

După ce i-a eşuat planul de a transforma o fostă unitate militară într-un penitenciar, primarul localităţii buzoiene Unguriu a început demersuri pentru a înfiinţa aici un azil. Un an de zile au durat tatonările la Ministerul Justiţiei, răspunsul fiind negativ. Nu a fost agreată nici varianta înfiinţării puşcăriei în parteneriat cu un dezvoltator american interesat de o astfel de investiţie.

Judeţul Buzău ar fi putut avea acum un penitenciar cu cel puţin 300 de locuri, dotat corespunzător, în care ar fi lucrat aproximativ 30 de buzoieni, la gospodărire sau întreţinere, pe lângă corpul de ofiţeri şi subofiţeri din subordinea Administraţiei Penitenciarelor. 

Proiectul a circulat în 2012, timp de un an, între Primăria Unguriu, iniţiatorul lui, Consiliul Judeţean Buzău, intermediarul demersului, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Apărării Naţionale. 

MApN este administratorul celor două unităţi militare din Unguriu, protecţie NBC şi depozit arme, desfiinţate în urmă cu peste un deceniu, dar aflate permanent sub pază militară. 

”Acolo sunt în total 14 corpuri depozit cu peste 700 metri pătraţi suprafaţă construită, din care utilă fiecare are 650 de metri pătraţi. Câteva dintre ele au şi rampă, pentru încărcare descărcare. Mai sunt spaţiile pentru dormitoare, bucătărie. Sunt şi câteva blocuri de locuinţe abandonate acum dar în care pot fi amenajate birouri, locuinţe pentru personal. Ele sunt în paragină, degradate, pentru că unitatea nu mai funcţionează de prin 2006”, ne-a declarat Gheorghiţă Tirizică (foto), primarul comunei Unguriu, aflată la 20 de kilometri distanţă de municipiul Buzău, pe Valea Buzăului.

Primarul din Unguriu a făcut primul pas în proiectul său în toamna anului 2012, atunci când a trimis la Ministerul Justiţiei un memoriu prin care propunea trecerea obiectivului militar aflat în proprietatea publică a statului, din administrarea MApN în subordinea Ministerului Justiţiei, mai precis Administraţiei Penitenciarelor. În urma unei investiţii în reabilitarea ansamblului de clădiri şi în măsuri de creştere a siguranţei, spune primarul buzoian, statul român putea să asigure aici detenţia a cel puţin 300 de persoane.

”Ideea mi-a venit tot într-un context politico-social în care se discuta despre o posibilă graţiere, de modificare a codurilor penale, de faptul că România ar putea fi amendată pentru că nu oferă spaţii insuficiente şi nici dotările aferente în penitenciare şi am zis că am eu soluţia: luaţi obiectivul militar de la Unguriu şi transformaţi-l în penitenciar. Am trimis atunci un memoriu atât la Ministerul Justiţiei cât şi la Ministerul Apărării, cei care sunt proprietari ai acestor două unităţi militare. Am fost la momentul respectiv împreună cu domnul deputat Scutaru la ministrul Apărării de atunci, în audienţă, şi a răspuns pozitiv. Le-am spus celor de la Justiţie că este păcat să nu dăm o utilitate pentru comunitate şi pentru nevoile în sistem la acea perioadă, mai ales că în Buzău nu există un penitenciar . Au zis însă că resping ideea din lipsa sursei de finanţare”, ne-a declarat Gheorghiţă Tirizică, primarul din Unguriu.

Parteneriatul Public Privat, a doua variantă

Deoarece Ministerul Justiţiei a răspuns atunci că transformarea unităţii ar costa prea mult, bani pe care nu îi are, primarul a lansat varianta unui parteneriat public privat, tripartit, cu un dezvoltator american pe care îl şi contactase prin intermediul deputatului George Scutaru. 

Lucrurile păreau că merg într-o direcţie bună, mai ales după ce Consiliul Judeţean Buzău a primit de la Ministerul Justiţiei o solicitare privind identificarea unor spaţii pentru construirea unui penitenciar cu o capacitate de 500 până la 1.000 de locuri, pe o suprafaţă de teren plan de circa 8 - 15 hectare. Contextul era, de asemenea, favorabil, întrucât cauza Iacov-Stanciu contra României din 24 iulie 2012, a determinat Curtea Europeană a Drepturilor Omului să someze atunci statul român să ia măsuri în vederea creşterii capacităţii de detenţie, pornind de la standardul european de 4 metri pătreţi pentru o persoană privată de libertate, calculată pentru camerele de deţinere.

Parteneriatul public privat era admis ca posibilă cale de înfiinţare şi exploatare a unui nou penitenciar. ”În condiţiile actuale, de criză economică la nivel naţional şi mondial, a fost identificat ca posibilitate alternativă de finanţare a unei astfel de investiţii Parteneriatul Public Privat, parteneriat între Autoritatea Centrală, adică Ministerul Justiţiei - ANP şi autoritatea locală pe raza căreia se construieşte această închisoare, eventual doar în această formulă sau cu formulă tripartită şi cu un investitor. În oricare dintre situaţii, personalul penitenciar şi regulile de funcţionare a unităţii penitenciare astfel înfiinţate sunt furnizate exclusiv de ANP, pe baza legislaţiei cadru din domeniul penitenciar şi legislaţia privind executarea pedepselor privative de libertate, iar partenerul privat va asigura edificarea construcţiilor, mare parte din dotările generale şi, ulterior, servicii pentru funcţionarea curentă a instituţiei penitenciare, utilităţi de exemplu”, se arăta în recomandarea trimisă de Ministerul Justiţiei pe adresa Consiliului Judeţean Buzău.

Printre avantajele identificate, crearea unui număr important de locuri de muncă, posibilitatea încheierii unor contracte cu autorităţile locale sau cu societăţile comerciale pentru prestarea de servicii executate cu forţă de muncă specială, care poate executa lucrări calificate şi necalificate, în domenii variate, cum ar fi construcţii, salubrizare, amenajare spaţii verzi, apropierea persoanelor private de libertate de familii, reducându-se astfel cheltuielile acestora cu deplasarea la alte penitenciare.

Într-o scrisoare adresată la începutul anului 2013 vicepreşedintelui CGL Companies, Bob Goble, dezvoltator care deţine în Statele Unite un lanţ de penitenciare, primăria Unguriu îşi prezenta oferta legată de proiectul construirii şi exploatării unei închisori în parteneriat public privat.

”Avantajul era că toate clădirile sunt solide, magaziile acelea având ziduri groase de 70 de centimetri. Sunt câte trei compartimente în fiecare magazie. Ele au fost bine construite şi cu materiale din abundenţă. După ce refuzul de la Justiţie a fost clar am decis varianta parteneriatului cu compania americană, un dezvoltator de penitenciare, adus de domnul deputat Scutaru. După investiţie, el urma să îşi recupereze banii din două componente. Pentru fiecare condamnat solicita la final de lună contravaloarea per deţinut. Banii de la Ministerul de Justiţie erau deci prima componentă şi cealaltă componentă, prin scoaterea deţinuţilor la muncă, în parcuri industriale şi cuantificarea acelor ore în venituri. A picat şi această variantă, din două motive: inexistenţa unei legi care să clarifice aportul fiecărei părţi din contractul de parteneriat public privat dar şi lipsa în apropiere a unor mari agenţi economici în care deţinuţii ar fi putut presta ore de muncă”, ne-a precizat Gheorghiţă Tirizică, primarul din Unguriu.

După eşuarea proiectului de transformare a obiectivului militar în penitenciar, autorităţile locale plănuiesc să amenajeze acolo un centru rezidenţial pentru bătrâni, cu o capacitate de 500 de locuri.

În 2015, a fost elaborat un proiect de hotărâre privind preluarea unei părţi din obiectivul militar din domeniul public al statului şi din administrarea MApN în domeniul public al comunei Unguriu şi administrarea Consiliului Local. Conform proiectului, două incinte urmează să fie utilizate pentru realizarea unui cămin de bătrâni şi terenurile de agrement aferente, în termen de trei ani de la data preluării. Consiliul Local va asigura un procent de 30 la sută din locurile de cazare personalului MApN, selecţia fiind în sarcina acestora.