”Ţinutul Buzăului. Privelişti, rosturi, poveşti”, expoziţie organizată de pe 26 aprilie la Muzeul Ţăranului Român

Muzeul Naţional al Ţăranului Român va găzdui de miercuri, 26 aprilie 2017, expoziţia ”Ţinutul Buzăului. Privelişti, rosturi, poveşti”. Cele mai multe exponate provin de la colecţionarii Ciprian Chiriac, Andrei Drăgnescu, Rica Leu şi Amelia Papazissu.

Vernisajul va avea loc la ora 18:00, în Sala Tancred Bănăţeanu, str. Monetăriei nr. 3.

Expoziţia ”Ţinutul Buzăului. Privelişti, rosturi, poveşti” va fi deschisă în perioada 26 aprilie – 25 iunie 2017 iar intrarea va fi liberă.

Expoziţia închipuie într-o manieră contemporană priveliştile, rosturile şi poveştile din Ţinutul Buzăului, cu ajutorul lucrurilor mai vechi sau mai noi făcute de mâini dibace, lucruri folosite în viaţa de zi cu zi sau la prilejuri de sărbătoare. Cele mai vechi provin din colecţiile Ţăranului Român, însă cele mai multe piese au fost adunate cu dăruire şi împrumutate de colecţionarii Ciprian Chiriac, Andrei Drăgnescu, Rica Leu şi Amelia Papazissu. 

Câteva obiecte provin chiar din expunerea Muzeul Timpul Omului din comuna Mînzăleşti – punct muzeal la facerea căruia a participat şi o echipă de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Toate acestea sunt rodul meşteşugului, talentului şi pasiunii meşterilor ţesători, olari, pietrari, fierari ori tâmplari din Ţinutul Buzăului.

Câţiva dintre aceştia vor aduce ceva din specificul meseriei şi dragostea lor de frumos şi la Bucureşti, pentru publicul expoziţiei. Invitaţi la muzeu, vor susţine câteva ateliere, la o dată anunţată ulterior, pentru cei ce vor să afle poveştile spuse de mâinile lor harnice, dar şi amintirile depănate despre cei de la care, cu pasiune, au deprins meşteşugul ţesutului, încondeiatul ouălor ori şlefuirea chihlimbarului.

În ultimii trei ani între Muzeul Ţăranului Român şi Geoparcul Ţinutul Buzăului s-a înfiripat o relaţie specială, mijlocită de câţiva specialişti geologi dornici să afle pe lângă povestea pământului spusă de pietre, şi povestea oamenilor, aşa cum se întreţese ea în istorisirile despre vieţile lor ori ale înaintaşilor, dar şi prin poveştile locurilor în care trăiesc. Ea a fost posibilă printr-un proiect ambiţios menit să propulseze zona în rândul siturilor protejate de tip geoparc.

Geoparcul Ţinutul Buzăului, situat în zona de nord a judeţului Buzău, adună 18 comune aflate la intersecţia drumurilor vechi care leagă Muntenia, Moldova şi Transilvania. Vulcanii noroioşi, focul viu, munţii de sare, zăcămintele de chihlimbar, tufuri vulcanice, lângă care ne simţim transpuşi cu mii de ani în urmă, fosile ori resturi de stânci nisipoase rămase de pe vremea când aici era o mare străveche transformă spaţiul pretutindeni, oferind privelişti parcă din alt tărâm.

Buzoienii cunosc şi mai păstrează vechile înţelesuri ale fiecărui loc, aşa cum le-au aflat de la strămoşii lor. Ştiu izvoarele bune de băut, ca şi izvoarele sărate cele mai potrivite pentru murături. Ştiu să caute chihlimbarul, pe care îl foloseau pentru a-şi ghici soarta. Cunosc plantele bune de leac, ce se culeg în răstimpuri bine ştiute. 

Ştiu rostul ridicării de case pentru tot felul de locatari: case bătrâneşti din piatră, lemn sau paiantă, case ţărăneşti cu prispe generoase şi primitoare, conace boiereşti spectaculoase, dar şi căsuţe de pomană, date de sufletul celor răposaţi, căsuţe care adăpostesc crucile de pomenire a morţilor, întâlnite la răscruci, în faţa gospodăriilor ori pe câmp. Cunosc locurile rele pe care e bine să le ocolească, mai ales pe înserat sau dimineaţa, la mijitul zorilor. Şi îşi amintesc poveşti care prefac locurile din preajma satelor în tărâmuri de basm, populate de balauri, căpcăuni sau uriaşi.

Astfel, pe 11 mai , de la ora 18:00, are loc o întâlnire cu Alexandru Andrăşanu de la Universitatea din Bucureşti, care va povesti despre Geoparcurile Internaţionale UNESCO, despre calităţile ce îndreptăţesc Ţinutul Buzăului să aspire la acest statut şi despre şansa acestuia de a deveni sit UNESCO.

În 24 mai, la ora 18:30, în Studioul Horia Bernea, va avea loc proiecţia documentarului Focul (35’), realizat de Digi World. Inspirat de focurile vii din Lopătari, fenomen natural spectaculos şi des întâlnit în zonă, filmul este dedicat pasiunilor de o viaţă ale oamenilor de aici, avându-l ca personaj principal pe fierarul Titi Stan, de 85 de ani din Bozioru, care ştie să facă o căruţă întreagă, de la A la Z, în micul său atelier. După vizionare, producătorii filmului vor fi prezenţi în sală, la dispoziţia publicului pentru discuţii şi întrebări.

Pe 10 iunie, la ora 16:30, Ciprian Chiriac din Colţi va dezvălui pentru cei interesaţi secretele şlefuirii chihlimbarului, un meşteşug pe care l-a deprins de la bunicul său.

În aceeaşi zi, la ora 18:30, în Studiul Horia Bernea, va avea loc proiecţia filmului documentar Lemnul (38’), realizat de Digi World. Filmul este dedicat unei materii care încă rânduieşte viaţa oamenilor de la naştere şi până la moarte, îi adăposteşte, îi hrăneşte şi îi inspiră, dar mai ales îi apropie de Dumnezeu, prin bisericile de lemn din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, capodopere de arhitectură şi de spiritualitate.