Cât de dreaptă este „Ziua Dreptății‟? CSM acuză organizatorii protestului de la Sfântu Gheorghe de "presiuni la adresa justiției"

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat Inspecţia Judiciară pentru efectuarea unor verificări în legătură cu declaraţiile publice de natură a aduce atingere independenţei justiţiei, făcute cu ocazia manifestării de la Sfântu Gheorghe în 1 septembrie.

Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii vrea ca Inspecţia Judiciară să stabilească în ce măsură afirmaţiile vehiculate în spaţiul public la data de 1 septembrie 2012, la Sfântu Gheorghe, privind critici aduse hotărârii judecătoreşti pronunţate în dosarul nr. 13020/200/2011, sunt de natură a aduce atingere independenţei justiţiei.

"Analizând evenimentele desfăşurate recent în spaţiul public, constat următoarele: 1. La data de 1.09.2012, la Sfântu Gheorghe, a avut loc o manifestaţia publică, denumită «Ziua Dreptăţii», în cadrul căreia organizatorii au adus o serie de critici la adresa Judecătoriei Buzău şi a hotărârii pronunţate de această instanţă în dosarul menţionat. În cadrul manifestaţiei au fost făcute afirmaţii de către organizatori potrivit cărora Judecătoria Buzău a luat o decizie care ar putea crea un precedent grav, aceea ce s-ar putea numi «renaţionalizare». 2. Cu aceeaşi ocazie în cuprinsul discursurilor publice ale liderilor politici au fost făcute declaraţii de genul: … «Decizia instanţei de la Buzău este îndreptată împotriva maghiarilor şi face parte dintr-o tentativă de intimidare ca urmare a crizei politice interne din România. Este o decizie ilegală menită să îi sperie cu închisoarea pe cei care au militat legal pentru dreptate şi adevăr", … „în România există aproximativ 4.000 de procese în care etnicii maghiari sunt privaţi de bunurile naţionalizate» … «Azi am venit să transmitem un mesaj clar: luaţi mâna de pe averile comunităţii maghiare. Nu ne luaţi ce e al nostru. După atacul mârşav la adresa Bisericii Reformate, mâine poate veni rândul oricui să fie privat de drepturile şi averea sa, fie ea şi Biserica Reformată, Evanghelică sau Unitariană. Dacă doi oameni sunt trimişi în închisoare pentru că au lucrat în folosul comunităţii, atunci mâine pot fi încarceraţi alţi 200. Rolul naţiunii maghiare este să spună un NU hotărât acestei nedreptăţi,…»„… «Condamnăm categoric demersul penal … şi considerăm nedreaptă decizia luată în primă instanţă..»", se arată în sesizarea semnată de vicepreşedinta CSM, procuroarea Oana Schmidt Hăineală.

Potrivit acesteia, declaraţiile publice au fost preluate de numeroase publicaţii din România şi Ungaria, în conţinutul unor articole de presă şi emisiuni audio-video în cuprinsul cărora au fost analizate şi dezbătute aspecte care vizează hotărârea pronunţată de Judecătoria Buzău în acest dosar. "Criticile aduse unei hotărâri judecătoreşti şi demersului Parchetului de trimitere în judecată pot reprezenta o presiune la adresa justiţiei atât din perspectiva procurorilor care au sesizat instanţele de judecată, cât şi din perspectiva judecătorilor care vor fi investiţi în soluţionarea cauzei în căile de atac. O hotărâre judecătorească nedefinitivă poate fi criticată doar prin intermediul căilor de atac", precizează Oana Schmidt Hăineală.

Astfel, vicepreşedinta CSM cere Inspecţiai Judiciare a Consiliului ca, potrivit competenţelor ce î revin, să facă verificările necesare pentru a stabili în ce măsură elementele de mesaj public "au aptitudinea de a aduce atingere independenţei magistraţilor în înfăptuirea actului de justiţie".

Aproximativ 25.000 de maghiari, între care sute de preoţi, au participat, sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, la protestul organizat faţă de sentinţa în cazul retrocedării Colegiului "Székely Mikó" din municipiu, scopul acţiunii fiind acela de a semnala că decizia instanţei ar putea fi un precedent periculos. O parte din protestatari au avut pancarte cu mesaje precum "Dreptate", "Dreptate lui Marko, Marosan şi Miko", "Justice", "Autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc" şi steaguri secuieşti şi ungare.

Printre manifestanţi au fost distribuite mii de ecusoane, de culoarea neagră, cu inscripţia în limba maghiară "M - 2012.09.01. - Ziua Dreptăţii", precum şi mii de fluturaşi cu manifestul care a fost citit la sfârşitul protestului. Protestatarilor li s-au adresat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, episcopul-vicar al Bisericii Reformate Kató Béla, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, episcopul reformat Pap Géza, arhiepiscopul romano-catolic de Alba-Iulia, Jakubinyi György, episcopul unitarian Bálint Benczédi Ferenc, episcopul Bisericii Evanghelice Luterane, Adorjáni Dezső, episcopul reformat Csűry István, europarlamentarul Tőkés László.

Scopul acţiunii, organizată de Bisericile istorice maghiare, a fost acela de a semnala că decizia instanţei în acest caz, care nu este încă definitivă, ar putea fi un precedent periculos.
Manifestarea, denumită "Ziua Dreptăţii", a fost organizată de bisericile istorice maghiare, cu susţinerea formaţiunilor politice maghiare şi a organizaţiilor civice, potrivit organizatorilor scopul acesteia nefiind acela de a se pune presiune asupra justiţiei, ci de a protesta faţă de o "nedreptate" şi de a atrage atenţia asupra faptului că această decizie ar putea fi un precedent periculos ce poate duce la renaţionalizarea oricărui imobil restituit legal cultelor religioase.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Braşov i-au trimis în judecată, în decembrie 2010, pe Marko Attila-Gabor, în prezent secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Marosan Tamas, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal, şi Silviu Clim, fost consilier juridic în cadrul Ministerului Justiţiei, acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave.

Procurorii au stabilit că, în 2002, cei trei au făcut parte din comisia specială de restituire a unor bunuri imobile care au fost ale comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, înfiinţată în baza OUG 83/1999.

Potrivit procurorilor, cei trei acuzaţi au întocmit, în 14 mai 2002, o notă de constatare în care au arătat, contrar realităţii, că un imobil situat în municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfântu Gheorghe şi l-au restituit Eparhiei Reformate din Ardeal. Imobilul în discuţie a avut destinaţia de şcoală din momentul edificării construcţiei şi includea două instituţii de învăţământ: Liceul Teoretic "Szekely Miko" Sfântu Gheorghe şi Liceul Teologic Reformat.

Această retrocedare a fost posibilă cu încălcarea atribuţiilor celor trei inculpaţi în cadrul comisiei, având competenţe în privinţa examinării legalităţii cererilor de restituire, de analizare a documentelor depuse în susţinerea cererilor şi de adoptare a deciziilor în concordanţă cu aceste documente, susţineau procurorii.
De asemenea, în cursul lunii aprilie 2002, Ministerul Administraţiei Publice stabilise că imobilul respectiv nu putea fi retrocedat în baza OUG 83/1999. În principal, retrocedarea s-a făcut în baza unui extras de carte funciară nevalabil, emis în 1990, cât şi a Cărţii Funciare care nu avea traducere autorizată în limba română, documente care fuseseră depuse în fotocopie de Eparhia Reformată din Ardeal.

Prin aceste fapte, acuzaţii ar fi prejudiciat statul român cu aproximativ 1.300.000 de euro, reprezentând valoarea imobilului. Recent, magistraţii Judecătoriei Buzău l-au condamnat pe Marko Attila-Gabor la trei ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

Marosan Tamas a fost, de asemenea, condamnat la trei ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, în timp ce Silviu Clim a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru aceeaşi acuzaţie, instanţa stabilind în cazul acestuia un termen de încercare de cinci ani. Pe perioada termenului de încercare, Clim trebuie să respecte o serie de interdicţii şi obligaţii stabilite de instanţă, între acestea să nu poarte arme sau să nu săvârşească noi infracţiuni.
Totodată, Judecătoria Buzău a dispus confiscarea specială de la Eparhia Reformată din Ardeal a sumei de 1.137.856 de lei.

Decizia instanţei buzoiene nu este definitivă, recursul în acest caz urmând să fie judecat la Curtea de Apel Ploieşti, primul termen fiind stabilit pentru 5 octombrie.