Capitala în pericol: un cutremur de intensitatea celui din `77 ar fi fatal pentru bucureşteni
0Câteva mii de locuitori ai Capitalei riscă să moară în cazul unui cutremur de intensitatea celui din 4 martie 1977. Autorităţile nu deţin o serie de date importante referitoare la acest risc, aşa cum se întâmplă în celelalte ţări din Occident.
Potrivit Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“, Primăria Capitalei ar fi trebuit să realizeze o bază de informaţii privind riscul seismisc la care este expus în acest moment Bucureştiul.
De exemplu, autorităţile din Istanbul au realizat o astfel de bază completă de date în anul 2002, în colaborare cu compania Japan International Cooperation Agency (JICA).
Informaţii referitoare la riscul seismic al clădirilor existente
CLICK pe fotogalerie pentru mai multe imagini din București după cutremurele din secolele trecute!
În Occident, există trei tipuri de date relevante în protejarea clădirilor în cazul unui cutremur:
• Harta de hazard seismic. Aceasta trebuie să conţină, pentru fiecare zonă a oraşului, analiza mişcării seismice a terenului.
• Vulnerabilitate seismică a clădirilor. Constituie analiza riscului care ţine de structura de rezistenţă a clădirii.
• Harta de risc seismic. Combină informaţia din cele două baze de date precedente. Analizează riscul seismic al fiecărei clădiri în parte.
În cazul Bucureştiului însă, aceste date nu există sau sunt estimative:
• Nu există o hartă de hazard seismic. Este luată în considerare doar o medie a acceleraţiei de vârf a terenului pentru întreg oraşul.
• Nu există o analiză completă a clădirilor cu risc seismic. Au fost verificate doar câteva mii de clădiri, în special clădirile înalte construite înainte de
1945.
• Neexistând harta de hazard seismic, analiza riscului seismic se face cu aproximaţie, luând în calcul valoarea medie pentru Bucureşti.
Mai citește:
Există viaţă după cutremur? Urmăreşte o fotogalerie emoţionantă din timpul salvărilor de la seismul din '77
Ce blocuri din Iaşi se pot prăbuşi la un cutremur de peste 7 grade Richter
CUTREMURUL DIN '77 Cum a scăpat cu viaţă nepotul lui Ceauşescu din blocul în care a murit Toma Caragiu
POVEŞTI DE BUCUREŞTI Supravieţuitoarea din blocul Scala: La cutremurul din ‘77 a căzut 10 etaje, în timp ce făcea duş!
POVEŞTI DE BUCUREŞTI Sorin Crainic, supravieţuitorul cutremurului din '77 pentru care a plâns Elena Ceauşescu
Consolidarea clădirilor cu risc seismic
În Capitală, numărul clădirilor cu risc seismic este de aproximativ 2.000, însă, potrivit site-ului Primăriei Municipiului Bucureşti, din 1989 au fost consolidate un număr infim de 26 de clădiri, informează Asociaţia „Salvaţi Bucureştiul“.
Conform Ordonanţei Guvernului 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, au fost alocate fonduri de la bugetul statului şi de la bugetele locale pentru consolidarea clădirilor aflate în pericol în cazul unui cutremur.
În prezent, lucrările sunt plătite de către primari, iar proprietarii acestor clădiri trebuie să le ramburseze în 25 de ani, în rate fără dobândă, după ce acestea vor fi finalizate.
35 de ani de la cutremurul din 1977. Multe clădiri din Bucureşti se pot prăbuşi în cazul unui seism similar
Însă, cu toate că există fonduri alocate pentru consolidarea construcţiilor cu risc seismic, situaţia acestor clădiri este în continuare una incertă, din mai multe motive:
• Ordonanţa 20/1994 obligă proprietarii să-şi consolideze clădirile, dar nu impune sancţiuni dacă aceştia nu o fac.
• În ciuda miilor de apartamente pe care le posedă (şi a căror listă nu a fost niciodată făcută publică), Primăria Municipiului Bucureşti nu a organizat un fond de apartamente de tranzit, în care să poată muta proprietarii cărora le consolidează locuinţele.
• Locatarii nu au încredere în proiectele de consolidare propuse de Primărie.
Clădirile noi şi cutremurele
Mai mult, există risc seismic şi pentru clădirile noi, construite după 1990. Una dintre cauze este şi nerespectarea legii în construcţii.
CLICK pe fotogalerie pentru a vedea mai multe imagini din București după cutremurul din 4 martie 1977!
Mai citește:
Amintirile care îi bântuie pe supravieţuitorii cutremurului din '77: "Blocul s-a forfecat ca un tort iar etajele se prăbuşeau ca un domino”
EXCLUSIV Cât i-a trebuit lui Mărmureanu să scape viu la cutremurul din ’77: s-a ridicat de la masă, iar într-o secundă a căzut o grindă în spatele lui!
FOTOGALERIE Imagini incredibile din Bucureştiul devastat de cutremurul din 1977
„Există un procent important de clădiri care au mai multe etaje decât cele prevăzute de autorizaţie. Prin urmare, structura de rezistenţă a construcţiei nu este adaptată construcţiei finale“, a explicat Nicuşor Dan, preşedinele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“.
Acesta a dat şi un exemplu în acest caz. Astfel, pe Calea Dudeşti, clădirea de la numărul 94 a fost prezentată iniţial cu şase etaje, însă a fost construită cu 10 etaje.
„Nu există o estimare exactă a procentului de construcţii ilegale din Bucureşti. Conform unei adrese a Inspectoratului de Stat în Construcţii, jumătate din documentaţiile de urbanism verificate sunt ilegale. Putem presupune că jumătate din construcţiile noi din Bucureşti sunt ilegale“, a mai spus Nicuşor Dan.
De asemenea, riscul seismic există şi pentru că sunt ignorate condiţiile terenului la eliberare autorizaţiei de construire. De exemplu, în Parcul Prisaca Dornei sunt construite mai multe blocuri pe o fostă groapă de gunoi.
Dacă ţi-a plăcut ştirea, dă-ne LIKE pe Facebook AICI
Vezi VIDEO cutremurător după dezastrul din 4 martie 1977 cu Bucureștiul pus la pământ:
Vezi VIDEO din București după marele cutremur de la 10 noiembrie 1940: