Bucureşti: Aziz Osman: „Un om fără religie este ca un corp fără cap“

El este imamul Bucureştiului şi ultimul imam al insulei Ada Kale.

Musulmanul s-a născut şi a copilărit în oraşul Techirghiol, din judeţul Constanţa. De la vârsta de 15 ani se hotăreşte să se îndrepte către Seminarul Musulman din Medgidia.

Credinţa în Allah i-a fost insuflată de către bunica din partea mamei. „Era foarte credincioasă şi am iubit-o mult, poate mai mult decât pe mama. Ea m-a crescut şi m-a învăţat să-L iubesc pe Allah“, spune Aziz Osman.

Primul său loc de muncă a fost funcţia de imam pe insula Ada Kale, între anii 1960 şi 1962, dar pentru că era foarte multă sărăcie acolo, s-a întors în Dobrogea. „Aveam 275 de lei salariul şi era foarte greu să mă descurc cu banii. Toată lumea era foarte săracă. Mulţi dintre cei care locuiau acolo munceau pe timpul verii în alte judeţe ca să poată să supravieţuiască“, îşi aminteşte Aziz Osman.

A fost ajutor de magazioner

Din ’62 a devenit imam în satul Pelinu din comuna Comana, din judeţul Constanţa, unde, pentru a se descurca cu cheltuielile, s-a angajat ca ajutor de magazioner la o fermă din localitate.  Un an mai târziu s-a mutat în satul Biruinţa din comuna Topraisar.

În ’64 au fost desfiinţate locurile de imam din sate, şi astfel a fost nevoit să revină ca ajutor de imam în Techirghiol. Nici aici nu s-a dat înapoi de la muncă. „M-am angajat la cazangerie la Electrica dar în acelaşi timp nu am ignorat religia. I-am ţinut locul în timpul postului imamului din Techirghiol, Cadâr Halil, un om foarte bun. A fost un model pentru mine“, dezvăluie Aziz Osman.

Din ’68 s-a angajat ca lăcătuş mecanic la Trustul de Construcţii Infrastructură Feroviară Constanţa, iar un an mai târziu a fost numit imam în Techirghiol, după fostul lider credincios musulman din localitate, Sali Regep, a murit cu un an înainte.

A devenit imamul Bucureştiului din ’87

După o perioadă de 18 ani în care şi-a desfăşurat activitatea în oraşul său natal, în 1987, Aziz Osman este numit imam al Bucureştiului. De atunci şi până în prezent şi-a păstrat această funcţie.

„Am parcurs un drum lung până să ajung aici şi a trebuit să muncesc, în paralel cu deservirea religioasă. Din opt câţi am terminat seminarul doar doi am ajuns imami, restul şi-au ales alt drum în viaţă“, povesteşte musulmanul.

Printre lucrurile pe care le-a întreprins pentru comunitatea pe care o reprezintă se numără reparaţia geamiei din satul Pelinu şi introducerea iluminării electrice în 1962, reparaţia geamiie din satul Biruinţa. De altfel, a construit minaretul de la geamia din Techirghiol care a şi fost reconsolidată cu această ocazie.

Întrebări şi răspunsuri

În 1997 aţi mers în pelerinaj la Mekka. Consideraţi acesta un pas necesar pentru orice musulman?

Cu siguranţă. Fiecare musulman care îşi permite din punct de vedere material este obligat, prin religie, să meargă cel puţin o dată în viaţă la Mekka. A fost foarte frumos şi o să îmi amintesc de acest pelerinaj pentru toată viaţa de acum încolo.
 
Ce părere aveţi despre modul în care interpretează fundamentaliştii musulmani, jihadul?

Acest cuvânt, deja foarte utilizat în ultima vreme reprezintă,de fapt, dorinţa oamenilor de a reuşi în viaţă, De exemplu, elevul este în jihad cu şcoala, primarul este în jihad cu dreptatea. Este vorba despre dorinţa de a răzbate în viaţă. Jihad nu înseamnă să iei sabia în mână şi să îţi faci dreptate. Coranul îi condamnă pe cei care comit crime. Acolo scrie clar: dacî omori un om e ca şi cum ai omorî întreaga omenire.
 
PROFIL

Născut - 15 martie 1941, Techirghiol
Familie - Căsătorit cu Safet din 1964, cu care are patru copii
Studii - Seminarul Musulman din Medgidia

Ce-i place
„Îmi place foarte mult să citesc. Mohamed spumea: omul învaţă toată viaţa, din leagăn până în mormânt“, spume Aziz Osman.

Ce nu-i place
„Urăsc minciuna. Consider că este cel mai urât lucru din lume. De asemenea detest mita. Niciodată nu am încercat să apelez la aceată metodă în viaţă şi consider că am răzbit mult mai bine aşa“, recunoaşte imamul.