Cel mai nou şi mai surprinzător bazin legumicol din România. Cum au ajuns ţăranii din Flămânzi regii legumelor din nord

Unul dintre cele mai vaste areale cultivate cu legume şi dezvoltate în ultimii ani este zona localităţii botoşănene Flămânzi. În satele din jurul acestui oraş, aflat la graniţa cu judeţul Iaşi, zeci de hectare au fost transformate în adevărate ferme legumicole.

S-a întâmplat în ultimii 5-6 ani, deşi Botoşaniul este un judeţ cu climă aspră, puţin prielnică legumelor. În fiecare sat, există acum cel puţin câte 6-7 solarii de mari dimensiuni. O estimare arată că aproape 40 de hectare de teren sunt folosite acum pentru legumicultură în sere şi solarii.

Explozia din ultimii 6 ani

„Nu exista o tradiţie a legumiculturii, a solariilor, aici la Flămânzi. În general, în judeţul Botoşani sunt culturi clasice, reziste la clima capricioasă, ba secetă, ba ierni foarte aspre. Oamenii obişnuiau să cultive grâu, porumb şi alte cereale. Ocazional plantau legume în spaţii deschise. În ultimii 6 ani însă legumicultura a explodat aici la Flămânzi. Sunt sute de oameni care au început să se ocupe. Câţiva au suprafeţe foarte mari şi foarte bine organizate“, spune Ioan Guraliuc, viceprimarul oraşului Flămânzi.

Solariile se întind pe suprafeţe mari FOTO Cosmin Zamfirache

Unul dintre motivele pentru care oamenii s-au apucat de legumicultură este lipsa de perspective. „Ce putem face altceva în afară de agricultură? Locurile de muncă sunt puţine, dar toată lumea are o bucată de pământ. Investiţiile nu sunt mari. Trebuie multă muncă, pricepere şi măcar îţi câştigi pâinea“, explică Cezar Mihai, un tânăr legumicultor din Flămânzi.

„Dorm câte 5 ore pe noapte“

La Flămânzi, cei care au transformat legumicultura într-o afacere au tehnici aparte pentru îngrijirea şi creşterea legumelor. Au învăţat unul de la altul. Cei tineri sau noi în meserie au făcut ucenicie la cei experimentaţi.

Aşa a început şi Gheorghe Mihai, un botoşănean de 50 de ani. A trăit la oraş, până acum 4 ani. Era angajat de 20 de ani la societatea de termoficare a oraşului când s-a decis să renunţe la slujbă. „Doream să-mi iau soarta în propriile mâini şi aveam pământ aici în apropiere de Flămânzi. Am început să cultiv acum 4 ani, după ce am învăţat meserie de la alt legumicultor. Pe deasupra m-am şi informat“, spune botoşăneanul. Gheorghe Mihai are patru solarii. „Am 25 de ari, doar solarii, şi cultiv roşii, castraveţi, ardei, gogoşari, verdeaţă. Merge din ce în ce mai bine de la un an la altul. Vând legumele la piaţă în Botoşani, dar am şi oameni din Suceava şi Iaşi care vin aici la poartă şi iau. Contează să fii serios şi de cuvânt. Marfa să fie marfă iar cântarul, cântar“, spune Gheorghe Mihai.

Gheorghe Mihai în seră FOTO Cosmin Zamfirache

Succesul în legumicultură în nordul Moldovei, presupune însă multă muncă, iar majoritatea legumicultorilor îşi ţin afacerea în familie. „Dacă dorm 5-6 ore noaptea sunt mulţumit. Este multă muncă. Lucrez doar eu, soţia şi soacra mea. Dar sunt şi satisfacţii, atunci când munca ta este apreciată“, spune legumicultorul.

Balegă, drept îngrăşământ

Pământul este de calitate, iar legumele sunt „tratate“ 100% natural. „Îngrăşământul trebuie să fie natural şi să nu fie stropite legumele cu chimicale. Eu folosesc doar bălegar şi amestecuri pe bază de excremente de găină“, spune legumicultorul. Se foloseşte o folie de calitate superioară, echipamente de măsurare a umidităţii, irigaţie prin picurare şi automat sursă de încălzire în timpul iernii. La 500 de metri de solar cu echipamente pentru irigare şi aparatură de control, investiţia poate ajunge la 25.000 de lei. La toate acestea, se adaugă costurile cu seminţele.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină utilizate în agricultură

Producţii istorice la cereale. Fermierii din Bărăgan trag linie: a fost un an excelent