Botoşani: „Schengen? Un neamţ care ne scoate din Europa”

Graniţa de est va deveni cel mai bine păzit teritoriu al Uniunii Europene

Dezbaterea privind noua extindere a spaţiului Schengen omite un aspect: ce efecte are aceasta asupra vieţii oamenilor simpli, care locuiesc în imediata apropiere a noii frontiere europene? „Adevărul" a mers în câteva localităţi de frontieră pentru a vedea cum se schimbă viaţa unor oameni odată cu aderarea României la clubul select al ţărilor Schengen.

Citeşte şi:

DOSAR: Spaţiul Schengen: ţara libertăţii absolute

În satul Stânca din judeţul Botoşani, într-o casă modestă de chirpici, cu două camere, locuieşte Costel Abdulac(foto). Bărbatul în vârstă de 39 de ani îşi câştigă existenţa din munca câmpului. Terenul lui, de doar 1.500 de metri pătraţi, se află chiar pe fâşia graniţei cu Republica Moldova şi se mândreşte că de pe ogor de la el poate vedea pe gratis o ţară străină. Omul a auzit de Schengen de la radio şi tot ce a înţeles el până acum este că poliţiştii de frontieră vor trebui să păzească mai bine frontiera de traficanţii de ţigări. „Ce Schengen domnule? Am văzut eu şi când am intrat în Uniunea Europeană că nu s-a schimbat nimic în bine. Eu tot pământul ăsta îl muncesc şi singura diferenţă este că nu mi-au mai luat grănicerii din teren să-l are pentru fâşie. Acum văd că nu-i mai interesează lucrul ăsta pentru că au primit maşini şi tehnică de asta modernă cu care te vede şi noaptea. În rest, nu s-a întâmplat absolut nimic. Nu avem nici drumuri mai bune, nici unde să muncim şi nici mai bogaţi nu suntem", spune supărat bărbatul.

Cei mai în vârstă  cred  de Schengen este un politician neamţ care vrea să ne scoată din Europa pentru că suntem leneşi. „Tot văd că nemţii ăştia ne batjocoresc la televizor că nu ne facem treaba şi vor să ne scoată din Europa. Este drept să spună asta, că tinerii din ziua de azi nu mai muncesc pământul şi toţi se ocupă cu vâdutul ţigări aduse de la moldoveni", îşi dă cu părerea Lucreţia Luca, 68 de ani (foto sus). Nici primarul din Ştefăneşti, oraş aflat la mai puţin de trei kilometri de Vama Stânca, nu crede că se va schimba ceva odată cu aderarea României la Schengen. „Ce ne pasă nouă că vom putea circula liber prin Europa, dacă aici la noi lumea trăieşte în sărăcie? În Ştefăneşti nu este nicio  fabrică unde să lucrezi. Toţi au deschis magazine şi cârciumi", a spus Ştefănel Rusu, primarul oraşului Ştefăneşti. 

„Dacă ne bagă Schengen-ul, ne-am ras"

Singurii ceva mai interesaţi de spaţiul Schengen sunt localnicii care câştigă bani din traficul cu ţigări. În zona Stânca - Ştefăneşti zilnic se confiscă mii de pachete de ţigări şi cu toate acestea traficul cu ţigări de contrabandă este mai înfloritor ca niciodată.  Trafincaţii stau ziua în amiaza mare în centrul oraşului cu câte un pachet de ţigări în mână pe care-l flurură în faţa maşinilor ce tranzitează localitatea. „Noi doar le vindem. Ţigările le aduc moldovenii şi le cumpărăm şi noi de la ei. Nu noi suntem periculoşi, ci ăia care cară cu tirul în ţară şi câştigă milioane de euro. Dacă ne bagă Schengen-ul ne-am ras,  că ăştia se pun pe noi şi nu-i mai lasă pe basarabeni să intre aşa uşor în ţară", încearcă să se justifice Marcel, un tânăr de etnie rromă care recunoaşte deschis cu ce se ocupă.

De cealaltă parte a graniţei, în Republica Moldova, basarabenii sunt îngroziţi că odată cu securizarea graniţei de est a României nu vor mai avea libertatea de a circula în ţara noastră aşa cum o fac în prezent. Mulţi au rude stabilite în România şi se tem că nu le vor mai putea vizita atât de des. „Am o soră care este măritată la Botoşani şi pe care o vizitez săptâmânal pentru că mai merg cu produse de vândut la piaţă. În România aduc vodcă şi dulciuri şi de la voi cumpăr mâncare şi  haine. Dacă nu se mai trece aşa uşor noi suntem condamnaţi să murim de foame", a spus Eugen Jăgăran (foto), un basarabean în vârstă de 41 de ani.

Câini de graniţă

Poliţiştii de frontiră au primit  câini special dresaţi să depisteze ţigări, droguri sau explozibili. Labana, un ciobănesc german, deja şi-a intrat în pâine, zilele trecute reuşind să descopere în maşina unui moldovean 600 de pachete de ţigări ascunse. „Unde se termină capacitatea omului, intervine câinele. În câteva secunde îţi poate descoperi dacă într-o maşină sunt ascunse droguri, ţigări sau explozibili", a spus agentul principal Gabriel Urioc, de la Sectorul Poliţiei de Frontieră Stânca.

INVESTŢII MASIVE

România a cheltuit 1,15 miliarde de euro pentru măsurile de aderare la Spaţiul Schegen. 130 de milioane provind din fonduri Phare, 480 de milioane de euro au fost alocate prin „Facilitatea Schengen", iar alte 540 de milioane de la bugetul de stat.

Tehnică sofisticată pe frontiera de Est

Dacă drumul spre vama Stânca arată ca după război, de la Botoşani şi până la graniţă fiind plin de gropi,  autorităţile au reuşit în schimb să construiască o vamă modernă, la standardele impuse de Schengen şi să doteze corespunzător Poliţia de Frontieră.  Clădirea noii Vămi Stânca(foto sus),  de aproape 2000 de metri pătraţi, este aproape gata, statul investind până acum 8 milioane de lei. „Vama îndeplineşte toate cerinţele Schengen. Este dotată cu cele mai moderne sisteme de supraveghere şi control care există la ora asta.  Vom avea siteme inteligente de depistare a documentelor false şi vom avea acces la o bază Europeană de date ale persoanelor." se laudă directorul Vămii Stânca, Ion Ungureanu.  Noua vama va fi inaugurată cel târziu pe 15 decembrie şi va fi una dintre cele mai importante puncte de trecere a frontierei  cu Republica Moldova. Cei mai mulţi bani au fost cheltuiţi însă cu dotările Poliţiei de Frontiră. Nu mai puţin de 35 de milioane de euro au fost investiţi doar la Botoşani  pentru securizarea frontierei cu Republica Moldova şi Ucraina.  Peste 300 de maşini de teren au intrat în dotarea celor cinci puncte de trecere a frontierei de est din judeţ. Autospecialele sunt dotate cu dispozitive de avertizare acustice şi optice şi  asigură condiţii moderne de lucru pentru echipaj, deplasare rapidă şi intervenţie oportună în cazul producerii unor evenimente de frontieră.