FOTO Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului face dreptate pentru un dezertor împuşcat de securitatea comunistă după ce a fugit din armată
0Luni, reprezentanţii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, sprijiniţi de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca au deshumat osemintele ce aparţin lui Flore Tahâş, un bărbat din Sângeorz-Băi, care a fost împuşcat în cap de către securitatea comunistă pentru că a dezertat din armată.
De 64 de ani a fost nevoie ca să i se facă dreptate, măcar una morală, lui Flore Tahâş, un bărbat din Sângeorz-Băi. Osemintele acestuia au fost deshumate de către specialiştii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, pe un deal din Sângeorz-Băi, acolo unde l-au îngropat comuniştii după ce l-au ucis acum mai bine de 60 de ani.
Flore Tahâş s-a născut în 1927 în Sângeorz-Băi şi mai avea 9 fraţi. Tatăl său a murit în 1949, cu un an înainte ca Flore să fie recrutat în armată. Întreaga familie, de condiţie modestă, se ocupa cu creşterea animalelor şi agricultura. De altfel, Flore Tahâş a terminat doar clasele primare, după care a renunţat la şcoală pentru a-şi putea ajuta familia.
În 1950, Flore a fost încorporat în armată, fiind repartizat la o unitate care desfăşura lucrări de infrastructură în zona Salva-Vişeu. După aproximativ două luni de stagiu militar a dezertat, revenind în zona localităţii natale, unde a stat ascuns în păduri şi pe la diverse cunoştinţe, fiind ajutat de către acestea dar şi de către mama sa.
Se pare că tânărul a dezertat din armată tocmai pentru a fi alături de familia sa, acesta rămânând stâlpul familiei, după ce tatăl său a murit.
„Mama era văduvă atunci, iar Flore era stâlpul casei. El avea grijă de restul familiei”, îşi aminteşte Maria Şorobetea, sora tânărului, care pe atunci avea doar 11 ani.
Doar două luni a reuşit Flore să se ascundă de comunişti. În 25 iunie 1950 acesta a fost identificat în urma unor informaţii oferite de un localnic. Flore se ascundea în şura gospodăriei unei familii din Sângeorz-Băi. Luat pe sus de către securitate, Flore a încercat să fugă, însă a fost prins într-un lan de porumb de lângă gospodărie şi împuşcat în cap, potrivit martorilor.
Familiei nu i s-a permit să îl înmormânteze în cimitirul din oraş, ci a fost îngropat chiar la locul crimei. Flore Tahâş s-a numărat însă printre puţinii care au avut parte de o înmormântare creştinească. Apropiaţilor li s-a permis să participe la înmormântare, iar mamei lui Flore i s-a permis să îi spele corpul şi să îl îmbrace cu haine curate.
„Prietenii lui i-au săpat groapa. Noi nici nu ştiam că este fugit din armată. Am aflat doar că este împuşcat”, precizează Maria Şorobetea.
Flore Tahâş va avea parte de încă o înmormântare după ce cercetările se vor finaliza, de data aceasta în cimitirul din oraş sau chiar în curtea unei biserici unde nu este exclus ca autorităţile locale să ridice un monument în cinstea lui.
„Aceasta este a patra acţiune a Institutului în Bistriţa-Năsăud. Numărul de victime ar ajunge la 12. Este judeţul unde am acţionat cel mai mult din ţară, este vorba despre cei care au fost împuşcaţi izolat, fără judecată şi este vorba despre cercetările făcute în diferite penitenciare din România unde au fost deţinuţii politici,” spune Gheorghe Petrov, de la IICCMER.
Acesta mai spune că în aceste cazuri se face doar o dreptate morală, pentru că cei care au comis aceste crime de cele mai multe ori sunt decedaţi şi nu mai pot să plătească pentru ele.
Vă mai recomandăm:
Gheorghe Paşca este unul dintre cei mai cunoscuţi luptători anticomunişti care s-a ascuns vreme de 10 ani în pădurile din Maramureş şi Bistriţa-Năsăud. După ce le-a rezistat comuniştilor preţ de un deceniu, partizanul s-a sinucis pentru a nu fi capturat. În cinstea lui în Năsăud se va ridica un monument. De asemenea, trupul său se va întoarce în Maramureş la Săliştea de Sus.
FOTO ÎPS Andrei a sfinţit troiţa ridicată în cinstea celor 6 tineri executaţi de comunişti în 1950
Înalt Prea Sfinţitul Andrei a fost prezent la Hălmăsău, unde a oficiat o slujbă pentru cei 6 tineri ucişi de un detaşament al securităţii comuniste, în 1950. Nu a fost uitată nici troiţa din faţa bisericii ridicată în memoria celor ucişi, care a fost şi ea sfinţită