Cum a combătut Curtea de la Viena „luxul“ costumului popular de pe Valea Someşului în 1800: fără ciucuri de mătase
0
La începutul anilor 1800, când sărăcia şi foametea a lovit populaţia de pe Valea Someşului, Curtea de la Viena a venit cu o serie de măsuri menite să redreseze economic familiile grănicerilor. Interdicţiile au ajuns inclusiv la costumul popular, considerat prea bogat de Curtea de la Viena, care a interzis ciucurii din mătase şi broderiile întinse.
În anii 1815-1816, situaţia economică a populaţiei de pe Valea Someşului era critică. Potrivit lui Virgil Şotropa, care a dedicat un articol în Arhiva Someşană problemelor cu care se confruntau grănicerii, sărăcia şi foametea din familiile de pe Valea Someşului au determinat Curtea de la Viena să trimită o comisie economică, menită să găsească soluţii pentru redresarea financiară a populaţiei.
Întrucât stagiul militar adesea îi împiedica pe grăniceri să-şi muncească ogoarele, lăsând tot greul pe femei, copii şi bătrâni, comisia economică a fost nevoită să vină cu noi reguli şi în acest sens. Astfel, în armata austriacă au fost chemaţi tineri sănătoşi, care, după un serviciu de minim 6 ani şi maxim 10, au fost demişi în rezervă, având posibilitatea să se căsătorească şi să-şi întemeieze o familie, fără a fi nevoiţi să-şi părăsească mai apoi copiii şi nevestele.
Familiilor li s-au pus la dispoziţie suprafeţe mai mici de teren, care însă urmau a fi lucrate mai raţional. Întrucât majoritatea locuitorilor de pe Valea Someşului nu aveau cunoştinţe despre proprietăţile pământurilor şi ale seminţelor, aceştia urmau a fi instruiţi, astfel încât suprafeţele de pământ să fie valorificate la maxim. De asemenea, grănicerii urmau a fi instruiţi şi cu privire la perioada potrivită în care se fac diferite lucrări agricole.
Curtea de la Viena a „atacat” costumul de pe Valea Someşului
Comisia Economică a criticat dur şi bogăţia costumului de pe Valea Someşului. Membrii comisiei considerau „un abuz” folosirea coajei merilor şi prunilor pentru colorarea broderiei:
„S-a lăţit între femei luxul, aşa că încep a purta atât cămăşile, cât şi pânzăturile împodobite cu multe broderie şi pentru coloratul pânzăturilor folosesc coaja de meri şi pruni prin ceea ce cauzează mare pagubă culturei pomilor. Apoi poartă pieptare ale căror margini şi înainte şi îndărăt sunt împodobite cu ciucuri de mătase, cari fac că pieptarul, care mai nainte costa 3-4 florini, acum îl cumpără cu preţul înzecit de 30-40 de florini. Ar trebui să se dea poruncă strictă să se înceteze acest abuz”, a concluzionat Comisia Economică.
Costumele populare ajungeau să coste foarte mult şi pentru că în zonă nu prea erau meseriaşi, iar materialele trebuiau aduse de la oraş, la un preţ mult mai mare.
Vă mai recomandăm:
Sarea, leacul miraculos al ţăranilor ardeleni. Cum se tratau cu băi cu apă sărată
Se încarcă comentariile...
