Bistriţa : Reabilitarea DN 17 se face în pas de melc
0Cincizeci de kilometri au rămas nefinalizaţi în 5 ani din 250 cât măsoară drumul care leagă trei judeţe. Săptămâna aceasta, a fost inaugurată cea mai grea porţiune, de 25 de kilometri cu trecere prin Pasul Tihuţa
Cel mai dificil segment de drum de pe DN 17 a fost realizat de o firmă din Israel, Ashroich . Tronsonul care se întinde din localitatea Tureac până la limita de judeţ cu Suceava măsoară 25 de kilometri lungime şi a fost unul dintre cele mai dificile de pe DN 17, pentru că a inclus lărgirea carosabilului şi întărirea malurilor de pământ. Potrivit şefului secţiei de la Drumuri Naţionale Bistriţa-Năsăud, Alexandru Slavita costul estimativ pe acest tronson care traversează Pasul Tihuţa a fost cam de un milion de euro kilometrul, în condiţiile în care pe alte segmente costurile au ajuns la 500 de mii de euro kilometrul.
Pe de altă parte, potrivit datelor Companiei Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) la începutul lunii octombrie, când acest tronson era aproape de finalizare lucrările ajunseseră la 100 milioane lei chiar dacă iniţial contractul a fost semnat pentru 87,7 milioane lei.
Recepţia tronsonului Tureac –limita de judeţ cu Suceava va fi urmată în circa o lună de o altă recepţie, cea a drumului Cluj-Bistriţa, potrivit şefului de secţie de la Drumurile Naţionale, Alexandru Slavita. Tronsonul în cauză are doi antreprenori, care lucrează din 2007 după înlocuirea celor două firme greceşti care au eşuat. Astfel pe porţiunea Cluj-Dej lucrează FCC Construction la o suma licitata de peste 61 milioane lei, fără TVA, şi pe tronsonul Dej-Bistriţa antreprenorul Geiger Boegl care are un contract de 108 milioane lei, fara TVA.
Reabilitare cu poticneli
Modernizarea Drumului Naţional 17, artera care leagă judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Suceava a demarat în urmă cu 5 ani iar rezultatul a nemulţumit şoferi şi pietoni deopotrivă. Şoferii au reproşat absenţa pistelor pentru căruţaşi, iar locuitorii satelor prin care traversează, lipsa trotuarelor, iar pe alocuri a podeţelor de acces în curţi. Antreprenorii diferitelor segmente s-au plâns de întârzierea plăţilor, motiv pentru care au ajuns să întrerupă lucrările iar Ministerul Transporturilor a fost obligat să rezilieze în 2006 contractul a doi antreprenori greci Prodeftiki şi Efklidis Aegek, care au încasat 31 de milioane de lei fără să facă nimic.