STATISTICI 4,5% dintre băimăreni trăiesc în zone de tip ghetouri cu blocuri, mahala cu case sau locuinţe improvizate
0Baia Mare are şi el problemele sale de natură socială. Băimăreni, mai mult sau mai puţin plătitori de taxe şi impozite, care trăiesc în blocuri care arată ca după război, în case improvizate. Conform Atlasului zonelor urbane marginalizate din România, în Baia Mare 4,5% dintre locuitori (circa 2500 de persoane) locuiesc în 10 zone marginalizate.
Este vorba despre Valea Borcutului, Pirită, Gării, Zona Grănicerilor, Craica, Melodiei-Rapsodiei, Luminişului, Horea, Cuprom, Ferneziu.
O situaţie a persoanelor din municipiul Baia Mare care locuiesc în condiţii neadecvate, în zone marginalizate, conform clasificării Băncii Mondiale din 2013, grupate după anumite caracteristici a fost prezentantă recent aleşilor locali în cadrul ultimei şedinţe de Consiliu Local Baia Mare.
Zone de tip ghetou cu blocuri
Blocuri de locuinţe de proastă calitate, construite înainte de anii 1990 pentru muncitorii din fostele întreprinderi socialiste, foste cămine de nefamilişti sau blocuri cu apartamente cu confort redus, zona poate include un singur bloc sau un grup de două sau mai multe blocuri, apartamentele fiind în proprietatea primăriei sau în proprietate privată;
În acest zone locuitorii se confruntă cu probleme numeroase, supra-aglomerare, condiţii proaste de locuire, lipsa sau accesul redus la infrastructură, lipsă sau venituri reduse, poziţii marginale şi vulnerabile pe piaţa muncii, educaţie formală scăzută sau deloc în rândul adulţilor, rate ridicate ale abandonului şcolar, părăsire timpurie a şcolii sau absenteism şcolar în rândul copiilor.
În Baia Mare, astfel de zone marginalizate sunt zona Horea-Luminişului, mai exact strada Horea, nr. 46B, cu un număr estimat de 268 locuitori (~98% de etnie romă), în 98 locuinţe aflate în proprietatea primăriei, zona Melodiei- Rapsodiei, respectiv strada Melodiei, nr. 4, cu un număr estimat de 199 locuitori (~80% de etnie romă), în 104 locuinţe aflate în proprietatea primăriei. Aici trebuie spus că acest bloc de locuinţe se află pe ultima sută de metri în ceea ce priveşte reabilitarea, astfel că noile condiţii de locuire în acest bloc de locuinţe vor fi dintre cele mai bune. O altă zonă este Cuprom, strada Electrolizei, nr. 15, 15A şi 15B, cu un număr estimat de 513 locuitori (~90% de etnie romă), în 134 locuinţe aflate în administrarea primăriei.
Zone de tip mahala cu case
Acestea se găsesc în cartiere periferice vechi, care s-au extins după 1990 cu comunităţi sărace, case sărăcăcioase alături de care au fost ridicate cocioabe/ adăposturi improvizate, comunităţile ocupă teritorii întinse. În multe cazuri, aceste zone includ comunităţi tradiţionale de romi.
Problemele locuitorilor din acest tip de zonă sunt legate de condiţii proaste de locuire, lipsa sau accesul redus la infrastructură, lipsă sau venituri reduse, poziţii marginale şi vulnerabile pe piaţa muncii, educaţie formală scăzută sau deloc în rândul adulţilor, rate ridicate ale abandonului şcolar, părăsire timpurie a şcolii, absenteism şcolar în rândul copiilor. Ca şi probleme specifice avem lipsa actelor de identitate şi a certificatelor de proprietari.
În Baia Mare, o astfel de zonă este zona Ferneziu, respectiv pe strada Podini, strada Zefirului şi strada Hornului, cu un număr estimat de 351 locuitori (~80% de etnie romă), care locuiesc în 79 case.
Zone de tip mahala cu locuinţe improvizate
Aici vorbim despre cartiere periferice care s-au extins după 1990 cu comunităţi foarte sărace, locuinţele sunt de foarte proastă calitate fiind, în principal, cocioabe/ adăposturi improvizate, locuinţele sunt amplasate haotic, una lângă alta, cu foarte puţin spaţiu între ele, de obicei sunt situate în apropierea unui râu, pe linii de tren dezafectate sau în apropierea gropilor de gunoi;
Problemele locuitorilor - lipsa infrastructurii, condiţii de locuire mizerabile, sărăcie extremă, educaţie formală scăzută sau deloc în rândul adulţilor, rate ridicate ale abandonului şcolar în rândul copiilor. Problema specifică - locuinţele sunt construite ilegal pe spaţiul public.
În Baia Mare, astfel de zone marginalizate există în zona Craica, cu un număr estimat de 650 locuitori (~90% de etnie romă), care ocupă un număr de 128 locuinţe improvizate, zona Pirita, cu un număr estimat de 131 locuitori (~90% de etnie romă), care ocupă un număr de 36 locuinţe improvizate, zona Valea Borcutului, cu un număr estimat de 40 locuitori (~90% de etnie romă), care ocupă un număr de 11 locuinţe improvizate sau zona Gării, cu un număr estimat de 37 locuitori (100% de etnie romă), care ocupă un număr de 16 locuinţe improvizate.
Zone de locuinţe sociale modernizate
Potrivit informaţiilor furnizate de către Primăria Baia Mare, dezvoltarea acestor zone a presupus investiţii ridicate în clădiri şi infrastructură şi o serie de intervenţii sociale. Aceste zone sunt constituite din blocuri renovate. Aici problemele locuitorilor sunt legate de lipsa sau venituri reduse, poziţii marginale şi vulnerabile pe piaţa muncii, datorii mari la plata chiriilor şi a utilităţilor, teama constantă a locuitorilor că vor fi mutaţi de către primărie.
"În Baia Mare, astfel de zona marginalizată există în zona Horea-Luminişului, strada Horea nr. 46A, strada Luminişului nr. 13 şi nr. 13A, cu un număr estimat de 670 locuitori (~52% de etnie romă), în 363 locuinţe în blocuri, zona Grănicerilor, strada Grănicerilor nr. 116, cu un număr estimat de 186 locuitori (~10% de etnie romă), care ocupă un număr de 96 locuinţe în blocuri.
În afară de aceste zone, mai există un număr de trei blocuri de locuinţe de necesitate, situate pe strada Electrolizei, locuiţe de un număr de 555 persoane (241 adulţi şi 314 copii), în principal de familii sărace(~ 100 de etnie romă).
La nivel local, există un număr crescut de persoane care locuiesc în zone marginalizate, în special persoane de etnie romă. Pentru a acoperi nevoia de locuire socială în condiţii adecvate este necesară extinderea şi modernizarea fondului public de locuinţe sociale, precum şi crearea de oportunităţi pentru locuirea în legalitate pentru cei care au ridicat construcţii pe terenuri proprietate publică" se arată în strategia socială 2015-2020 adoptată de alesşii locali în şedinţa lunii aprilie de Consiliu Local Baia Mare.