Oraşe din România care au fost ţinte nucleare în Războiul Rece. Documente desecretizate despre relaţia tensionată dintre SUA şi Uniunea Sovietică

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nouă oraşe din România apar pe o listă care include peste 1.200 localităţi - parte dintr-un plan prin care americanii erau pregătiţi să le atace în cazul izbucnirii unui război nuclear în perioada Războiului Rece.

Arhiva Naţională de Securitate a SUA a declasificat sute de pagini de documente care arată care erau ţintele armatei americane în cazul izbucnirii unui război nuclear în perioada Războiului Rece. Din România, pe liste apar oraşele Alba Iulia, Arad, Moineşti, Paşcani, Sfîntul Gheorghe, Ciceu, Vulcan, Craiova şi Adjud.

”Studiul privind securitatea atomică – 1959”, elaborat în iunie 1956 cu valabilitate din 1959 şi publicat de către Arhiva Naţională de Securitate a SUA, furnizează cea mai detaliată listă a obiectivelor nucleare şi a sistemelor ţintă care a fost declasificate vreodată. Potrivit autorilor, priorităţile şi tactica bombardamentului nuclear ar expune civilii din apropierea ţintelor, dar şi „forţele prietenoase şi oamenii simpli”, la niveluri de radioactivitate mortale.

Mai mult, autorii au elaborat un plan pentru „distrugerea sistematică” a obiectivelor industriale urbane şi industriale ale blocului sovietic. Documentul  include liste cu mai mult de 1100 de aerodromuri din blocul sovietic, cu un număr de prioritate atribuit fiecărei baze. Cu forţa bombardieră sovietică ca prioritate pentru direcţionarea atacurilor în scopuri nucleare, SAC a ridicat la prioritate de rangul întâi şilovireea a două aeroporturi din Belarus. La ambele baze, forţele aeriene sovietice au desfăşurat bombardiere cu rază medie de acţiune Badger (TU-16), care ar fi reprezentat o ameninţare pentru aliaţii NATO şi forţele americane din Europa de Vest.

O a doua listă cuprindea zone industriale urbane identificate pentru „distrugere sistematică”. SAC a enumerat peste 1200 de oraşe din blocul sovietic, din Germania de Est în China, cu priorităţi stabilite. Documentele relevă că armata americană era pregătită să atace mii de oraşe din regiunile unde comunismul era la putere, respectiv din Asia şi Europa, inclusiv din România.

În perioada respectivă nu existau standarde umanitare, iar în strategia SUA exista posibilitatea de a lovi surse civile, fără nici o problemă. Alba Iulia a fost ales pentru că este un oraş situat în centrul ţării, relativ mic ca număr al populaţiei (deci cu victime mai puţine decât în cazul unui oraş mare) dar suficient de mare pentru ca România să înţeleagă mesajul. 

În documente se menţionează faptul că ţintele din estul Europei ar trebui atacate cu bombe de putere mai mică, pentru a face o diferenţiere clară faţă de URSS. Toate aceste ţinte ar fi urmat să fie atacate atât cu bombe cu uraniu, plutoniu sau hidrogen lansate din avion, cât şi cu rachete balistice intercontinentale în cazul unui război nuclear.

Arhiva Naţională de Securitate a SUA relevă, de asemenea, că spre deosebire de prezent, când Statele Unite şi Rusia negociază reducerea arsenalului nuclear, în acea perioadă a Războiului Rece, Statele Unite şi-au mărit numărul armelor nucleare de la 12.000 în 1955 la 22.000 în 1961, în punctul culminant al acelei perioade.

Citiţi şi:

 

FOTO Povestea tinerilor români care vor să construiască un orfelinat în Tanzania: „Am găsit o mână de copii fără speranţă“

 

Scrisoarea unui deţinut îndrăgostit de psihologul închisorii: „O să plăteşti scump, frumoasă cu chip de zână!“

 

Regulile nescrise ale muntelui transmise de generaţii. Care trebuie să fie „unitatea de măsură“ a unui grup de turişti

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite