Legenda Julietei din Transilvania, mireasa bogată al cărei buchet s-a transformat în ziua nunţii în cruce de piatră

O placă de la intrarea în Bazilica romanică din Gârbova aminteşte de legenda miresei bogate/Foto Romulus Oprişcan

Povestea miresei din Gârbova, sat săsesc din judeţul Alba, este considerată cea mai reprezentativă a locului. A fost culeasă de Ernst Thullner într-un cântec arhicunoscut printre saşi, dar jucată şi ca piesă de teatru.

Legenda miresei spune că a fost odată în Gârbova un om foarte bogat, care avea o fată nespus de frumoasă. Tatăl o iubea şi o ocrotea ca pe ochii din cap, iar când a venit vremea măritişului, fata a fost curtată de mulţi voinici.

Fata bogată îndrăgostită de o biată slugă

Tatăl însă nu vroia să-şi dea fata cu una, cu două. Dar nici fata nu se lăsa înduplecată, pentru că inima ei aparţinea deja unui fecior din sat. În ciuda pretenţiilor şi stăruinţelor tatălui ei, fata se îndrăgosti de Misch, o biată slugă din sat. Tatăl fetei din Gârbova, bogat şi fălos, nici nu vru să audă. El puse ochii pe Hans, fiul vecinului înstărit şi cu căpătâi, flăcău demn de fiica sa. Vremea trecea, iubirea dintre fata moşierului cel bogat şi Misch, sluga săracă era tot mai mare, până când veni vremea ca acesta să plece în lume, luând cu el şi promisiunea iubirii lor veşnice.

Când veni toamna, sezonul de recoltă şi de nunţi, fata moşierului se usca pe picioare de dorul alesului inimii sale. Dar cum în vremurile acelea nu era după pofta inimii, ci după învoiala părinţilor, nunta fetei cu Hans cel bogat fu aranjată şi fata păşi în alaiul de nuntă alături de cel ales de tatăl său.

În ziua nunţii, mireasa din Gârbova era atât de tristă şi de slăbită de necaz încât de îndată ce păşi în biserică, căzu jos în faţa altarului, fără suflare. Legenda spune că buchetul său s-a transformat în cruce de piatră şi este de văzut în biserica de pe dealul ce străjuieşte Gârbova. O placă de la intrarea în bazilica romanică aminteşte de povestea celebră a miresei din Gârbova. Bazilica a fost ridicată pe colina ce străjuieşte localitatea în urmă cu şapte secole. Se remarcă, deşi este în ruine, prin sinteza de stiluri: romanic târziu, gotic, baroc.

Nu sunt puţini cei care fac o paralelă între legenda miresei din Gârbova şi „Romeo şi Julieta“, tragedia lui William Shakespeare, cea mai tipică poveste de dragoste a Renaşterii, despre soarta a doi îndrăgostiţi care luptă contra destinului.Traducerea în limba română a legendei miresei din Gârbova este postată pe povestisasesti.com.

Cine ajunge la Gârbova poate vizita şi Cetatea Greavilor, ridicată la sfârşitul secolului al XIII-lea şi Biserica evanghelică. Satul săsesc se identifică şi cu Turnul Slăninilor, „cămara satului“, ale cărui ziduri funcţionează mai bine decât un frigider pentru slănină, cârnaţi şi cartaboşi.(Articol scris de NICU NEAG)

Povestea bombardierului american prăbuşit în 1944 în Munţii Cugirului

FOTO Grotele în care s-au ascuns „haiducii anticomunişti” pe Muntele Mare