FOTO VIDEO Demolare spectaculoasă pe platforma Resial Alba Iulia. Fabrica de cărămizi refractare a devenit istorie
0Cea mai mare fabrică de cărămizi refractare din România a dispărut total de pe faţa pământului. Ultima clădire a fostei societăţi Resial SA Alba Iulia, înaltă de 32 de metri, a fost demolată, prin implozie controlată, luni, 27 octombrie 2014. Pirotehniştii au folosit 44 de kilograme de explozibil.
Clădirea a “dispărut” într-un nor de praf şi într-un zgomot asurzitor, în mai puţin de 3 secunde. Decizia de a demola clădirea face parte din acţiunile demarate în ultima perioadă de lichidatorul judiciar al firmei ce deţine fabrica Resial (fosta „Refractara”) prin care doreşte să elibereze terenul de ultimele imobile pentru a vinde prin negociere directă terenul de la ieşirea din Alba Iulia spre Cluj, pentru a recupera creanţele societăţii.
Firma care s-a ocupat de demolarea clădirii este din Hunedoara, subcontractant al unei societăţi din Arad care a preluat acţiunile de eliberare a terenului de imobile. În acţiunea de luni, au fost utilizate 44 kilograme de explozibil. Anul acesta, lichidatorul a hotărât să demareze procedura de negociere directă pentru aceste bunuri, după ce au fost unele discuţii pentru preluarea terenului liber de construcţii şi a clădirii administrative şi a balastierei. În urmă cu câteva zile a fost pus la pământ turnul de apă şi coşul de fum de pe platforma industrială, o operaţiunie spectaculoasă, care a confirmat, la propriu, sfârşitul acestei fabrici la Alba Iulia.
</div> <div> <strong>Fosta fabrică Resial Alba Iulia, pe vremea când nu se începuse demolarea clădirilor</strong></div> <div>  </div> <div> Resial SA Alba Iulia este în procedură de faliment din anul 2005. Valoarea datoriilor a ajuns la suma de 50 milioane de lei (17 milioane de euro, raportat la piaţa valutară de atunci). Principalul creditor a fost în decursul procedurii de faliment Direcţia de Finanţe Publice Alba, care a revendicat 60 la sută din sumă, respectiv 26 milioane de lei. Reprezentanţii instituţiei au refuzat să ofere informaţii despre valoarea sumei recuperată în timpul procesului. Alţi bani au intrat în contul celorlalţi creditori importanţi; Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, compania de stat Transgaz SA Mediaş şi foştii salariaţi ai fabricii.</div> <div>  </div> <div> <strong>Cum a ajuns Resial în faliment</strong></div> <div>  </div> <div> Evoluţia fabricii Refractara este complicată şi are ramificaţii în cercuri politice înalte, din Bucureşti, de la începutul anilor 2000. În perioada respectivă, din Consiliul de administraţie al firmei din Alba Iulia au făcut parte şi fostul senator PSD Doru Ioan Tărăcilă şi fostul consilier al preşedintelui Ion Iliescu, Emil Cico Dumitrescu. În anul 2001 societatea din Alba Iulia a fost „încărcată“ artificial cu datorii de 30 milioane de lei ale acţionarului majoritar de la vremea respectivă, Caloni Serv Com SA Azuga (condusă de Constantin Samson), cea mai mare parte dintre acestea către Transgaz Mediaş. Între cele două societăţi a fost încheiat un contract, prin care Resial prelua datoriile acţionarului majoritar.</div> <div>  </div> <div> Fabrica din Alba Iulia era obligată, astfel, să plătească datorii de milioane de euro care nu îi aparţineau. Ingineriile financiare au făcut ca Refractara să intre, oficial, în faliment în anul 2005. Avea la vremea respectivă aproximativ 400 de salariaţi. În perioada 2009-2010, DGFP Alba şi AVAS au încercat să obţină de la judecătorul sindic atragerea răspunderii materiale a lui Doru Ioan Tărăcilă, Emil Cico Dumitrescu şi alţi membri ai consiliului de administraţie pentru datoriile societăţii, însă cererea a fost respinsă.</div>
Resial SA Alba Iulia, locul unde înainte de 1990, lucrau peste 2.000 de oameni este acum istorie. În 2007, platforma industrială Resial a fost cumpărată de la societatea falimentară Resial SA Alba Iulia de omul de afaceri italian Ariganello Pasqualino, prin intermediul firmei Trustul de Construcţii Industriale (TCI) SRL pentru suma de aproximativ 10 milioane de euro. Pentru că nu a putut valorifica platforma şi în condiţiile unor credite mari la bănci, firma italianului a ajuns, în 2010, în insolvenţă. Intenţiona să amenajeze pe terenul de la Refractara un cartier de blocuri cu spaţii de relaxare şi un spaţiu comercial. Procesul de faliment al Resial este în judecare la Tribunalul Alba, cu termen în februarie 2015, dată până la care lichidatorul trebuie să recupereze creanţe prin vânzarea bunurilor.
Resial SA Alba Iulia este în procedură de faliment din anul 2005. Valoarea datoriilor a ajuns la suma de 50 milioane de lei (17 milioane de euro, raportat la piaţa valutară de atunci). Principalul creditor a fost în decursul procedurii de faliment Direcţia de Finanţe Publice Alba, care a revendicat 60 la sută din sumă, respectiv 26 milioane de lei. Reprezentanţii instituţiei au refuzat să ofere informaţii despre valoarea sumei recuperată în timpul procesului. Alţi bani au intrat în contul celorlalţi creditori importanţi; Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, compania de stat Transgaz SA Mediaş şi foştii salariaţi ai fabricii.
Cum a ajuns Resial în faliment
Evoluţia fabricii Refractara este complicată şi are ramificaţii în cercuri politice înalte, din Bucureşti, de la începutul anilor 2000. În perioada respectivă, din Consiliul de administraţie al firmei din Alba Iulia au făcut parte şi fostul senator PSD Doru Ioan Tărăcilă şi fostul consilier al preşedintelui Ion Iliescu, Emil Cico Dumitrescu. În anul 2001 societatea din Alba Iulia a fost „încărcată“ artificial cu datorii de 30 milioane de lei ale acţionarului majoritar de la vremea respectivă, Caloni Serv Com SA Azuga (condusă de Constantin Samson), cea mai mare parte dintre acestea către Transgaz Mediaş. Între cele două societăţi a fost încheiat un contract, prin care Resial prelua datoriile acţionarului majoritar.
Fabrica din Alba Iulia era obligată, astfel, să plătească datorii de milioane de euro care nu îi aparţineau. Ingineriile financiare au făcut ca Refractara să intre, oficial, în faliment în anul 2005. Avea la vremea respectivă aproximativ 400 de salariaţi. În perioada 2009-2010, DGFP Alba şi AVAS au încercat să obţină de la judecătorul sindic atragerea răspunderii materiale a lui Doru Ioan Tărăcilă, Emil Cico Dumitrescu şi alţi membri ai consiliului de administraţie pentru datoriile societăţii, însă cererea a fost respinsă.
Fosta platformă industrială Resial Alba Iulia, scoasă la vânzare pentru aproape 6 milioane de euro
Se încarcă comentariile...
